O ideologie problematică importată

Într-o amplă analiză, Simona Tănăsescu discută despre impactul curentului „woke” în România, evidențiind cum această ideologie, promovată agresiv de partide precum USR, a adus mai mult rău decât bine. În special, Tănăsescu atrage atenția asupra efectelor negative asupra comunităților vulnerabile, inclusiv LGBTQ+, care, în lipsa speranței, s-au agățat de promisiunile unei ideologii care, în realitate, nu le va oferi salvarea.

Promisiuni înșelătoare

Adevărul, așa cum îl prezintă Tănăsescu, este că niciun partid sau niciun curent nu va salva comunitățile marginalizate. Iubirea și identitatea acestor persoane au fost folosite ca instrumente în jocurile politice. „În spatele zâmbetelor politicienilor și a discursurilor despre diversitate, realitatea este că sunteți manipulați,” scrie aceasta, subliniind că ideologia nu a oferit sprijin real, ci a perpetuat problemele.

Efectul devastator al curentului woke

Curentul „woke” nu numai că a eșuat în a aduce schimbări pozitive, dar a creat și mai multă divizare și ură. Sustinătorii acestuia sunt transformați în pioni pe tabla de şah a jocului politic, abandonati când nu mai sunt considerați utili. Exemplele date de Tănăsescu subliniază cum Lasconi a decis să se distanțeze de comunitate atunci când a realizat că nu poate câștiga alegerile folosind această susținere.

Scanarea realității emoționale

Tănăsescu afirmă că curentul „woke” a distrus nu doar relații, ci și conexiuni fundamentale între generații. Nicio lege nu va putea schimba sentimentele părinților sau va umple golurile lăsate de respingerea familială. „Realitatea care doare” nu poate fi ștearsă prin aprobări sociale avute în vedere de politici și campanii.

Fraza centrală a dezamăgirii

„Curentul woke a distrus mai mult decât a construit,” concluzionează Tănăsescu, subliniind tranziția iubirii în marfă de negociat pe scena politică. Comunitățile sunt invitate să se vadă nu ca statistici sau simboluri ale progresului, ci ca indivizi cu nevoi și aspiratii personale.

Apel la acțiune autentică

Tănăsescu face apel la cetățeni să recunoască această manipulare și să nu mai fie pioni într-un sistem care nu le oferă nimic în schimb. Schimbarea adevărată, spune ea, nu începe cu voturi sau petiții, ci cu curajul de a căuta validare interioară și reconectarea cu familiile lor.

Un drum anevoios, dar esențial

Calea spre schimbare reală este dureroasă și poate părea imposibilă, dar este considerată singura care merită efortul. „Restul e doar zgomot. Iar zgomotul, în cele din urmă, se stinge,” concluzionează Tănăsescu, invitând la reflecție asupra valorilor reale și a iubirii care contează cel mai mult.

În urmă cu 35 de ani, Timișoara a schimbat mersul istoriei. A oprit timpul în loc.

De aceea, nu avem voie să uităm, fiind datori să lăsăm în urma noastră grija de a duce mai departe memoria lui Decembrie 1989. De a o lăsa moștenire copiilor noștri.

În acest context, Duminică, 1 Decembrie 2024, la ora 17:00, va avea loc, la Comenduirea Garnizoanei din Piața Libertății, deschiderea pentru elevi a expoziției „’35”, dedicată Revoluției din Decembrie 1989.

 Expoziția, care este o producție comună a Societății Timișoara și a Casei de Cultură a Municipiului Timișoara, este adresată atât scenei de artă contemporană, cât și publicului larg, tinerilor – din dorința de a facilita aprofundarea subtilităților unui moment de schimbare a paradigmei socio-politice și culturale din România. Astfel, publicul este invitat și provocat să reflecteze la dinamica puterii, la interacțiuni pierdute, la anxietăți sociale, să privească simultan la trecut și la viitor.

Definită drept „un spațiu și un timp de trecere, între before and after 1989”, expoziția abordează, pe de o parte, divizarea asociată cu controlul și, pe de altă parte, solidaritatea și transformarea – teme relevante nu doar în societate și în politică, ci și în dinamica valorilor și principiilor umane fundamentale. În acest context, viziunea artistului Adrian Florin Pop este completată de experiența trăită a revoluționarului Cătălin Regea, precum și de interpretarea curatorilor Cristina Daju și Mihai Toth, care au resemnificat spațiul simbolic, al vechii Comenduiri a Garnizoanei din Piața Libertății.

Lucrările de artă sunt realizate cu tehnici diverse de la pictură la video, sunet, instalație artistică, folosind ca punct de plecare fotografii și filmări originale.

Calendarul expoziției este următorul:

Duminică, 1 decembrie 2024, ora 17:00               Deschiderea expoziției, pentru elevi

2-16 decembrie 2024, orele 10:00-14:00              Vizite ghidate destinate elevilor

17 decembrie 2024, ora 17:00                                Vernisajul oficial al expoziției

17 decembrie 2024-30 ianuarie 2025                  Vizite ghidate destinate publicul larg

orele 16:00-20:00

În perioada 2-16 decembrie, vizitarea expoziției este deschisă exclusiv grupurilor de elevi. Aceasta se poate face de luni până vineri, între orele 10:00-14:00, prin rezervare prealabilă, pe mailul office@ccmt.ro

Vizitele programate for fi ghidate de mediatori, prezenți în acest interval orar la sediul Garnizoanei, pentru a facilita înțelegerea, de către elevi, a intenției autorilor.

Parteneri:

Direcția pentru Cultura Timiș, Brigada 18 ISR „Decebal”, Inspectoratul Școlar Județean Timiș, Școala Gimnazială 19 „Avram Iancu”