Concentrațiile globale de dioxid de carbon, metan și protoxid de azot au urcat la niveluri nevăzute în 2023, accentuând criza climatică care afectează omenirea.

Nivelurile celor mai importante trei gaze care captează căldura din atmosferă au atins noi recorduri anul trecut, relevând provocarea în creștere pe care o reprezintă încălzirea globală.

Concentrația globală de dioxid de carbon, cel mai important și răspândit dintre gazele cu efect de seră emis de activitatea umană, a crescut la o medie de 419 părți la un milion în atmosferă, în 2023. Metanul, un gaz cu puternic efect de seră, a crescut la o concentrație de 1922 părți la un miliard, în medie, scrie The Guardian.

Nivelurile de protoxid de azot, a treia cea mai importantă sursă de încălzire cauzată de om, a urcat ușor la 336 părți per miliard. Potrivit Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosfere (NOAA) din SUA, asistăm la o schimbare majoră în compoziția atmosferei chiar și comparativ cu doar un deceniu în urmă.

Arderea combustibililor fosili, agricultura intensivă, creșterea animalelor și defrișările au dus nivelurile de CO2 din lume la cote cu peste 50% mai mari decât erau înainte de era industrializării în masă, menționează sursa citată.

Metanul, care provine din surse diverse, inclusiv forajul de petrol și gaze, dar și din creșterea animalelor, a crescut vertiginos în ultimii ani, conform NOAA, iar acum concentrațiile atmosferice sunt cu 160% mai mari decât în vremurile preindustriale.

NOAA spune că evoluția ascendentă continuă a nivelurilor de gaze cu efect de seră este cauzată de utilizarea continuă a combustibililor fosili, precum și impactului incendiilor de vegetație, care aruncă în aer fum încărcat cu carbon. Între timp, protoxidul de azot a crescut din cauza utilizării pe scară largă a îngrășămintelor cu azot și a intensificării agriculturii.

Lumea riscă să ajungă într-o stare nemaivăzută de dinainte de apariția civilizației umane. Nivelurile de dioxid de carbon de astăzi sunt comparabile cu cele din urmă cu aproximativ patru milioane de ani, atunci când marea era cu aproximativ 75 de metri mai înaltă decât în prezent, temperatura medie era mult mai mare, iar pădurile mari ocupau zone din Arctica acum înghețată.

Din cauza decalajului dintre nivelurile de CO2 și impactul acestora, precum și a sutelor de ani în care emisiile rămân în atmosferă, durata rizei climatice este enormă. Oamenii de știință avertizează că guvernele trebuie să reducă rapid emisiile la zero net și apoi să înceapă să elimine carbonul din atmosferă pentru a reduce viitoarele creșteri ale temperaturii, încheie The Guardian. (L. Anghel).

Rezultatele unui Eurobarometru al Parlamentului European arată faptul că 74% dintre români s-ar duce la vot. De asemenea, a scăzut drastic numărul celor care consideră apartenența la Uniunea Europeană ca fiind un lucru rău pentru România.

Întrebaţi dacă ar vota la alegerile europene în condiţiile în care scrutinul ar avea loc săptămâna viitoare, 74% dintre români au spus că probabil ar vota (faţă de 71% la nivelul UE). La polul opus, 6% susţin că probabil nu ar vota (faţă de 14% în UE), iar proporţia lor a scăzut cu 14 puncte procentuale faţă de Eurobarometrul din februarie/martie 2019, deci de dinainte de precedentele alegeri europene.

Această creştere a intenţiei de vot este mai mică numai decât cea din Cehia, care a crescut cu 28 de puncte procentuale între 2019 şi 2024, de la 30% la 58%. Totuşi, pe primele locuri în ceea ce priveşte nivelul intenţiei de vot se află Danemarca (87%), Olanda (86%) şi respectiv Suedia (81%).

La nivelul general al UE, creşterea medie a intenţiei de vot este de zece puncte procentuale faţă de ultimul barometru de dinainte de precedentul scrutin. În ceea ce priveşte interesul faţă de alegerile din UE, în România acesta este similar cu media din blocul comunitar, fiind evaluat de ultimul Eurobarometru la 60%, în creştere cu 11 puncte procentuale faţă de toamna anului trecut.

Românii continuă să aibă o imagine total pozitivă despre Parlamentul European în proporţie de 46%, la fel ca în toamna anului trecut, deşi procentul celor care au o imagine total negativă a crescut cu 7 puncte procentuale, până la 19%. La nivelul UE, percepţia total pozitivă este în medie de 41%, iar cea total negativă de 18%.

Cincizeci şi trei la sută dintre români şi-ar dori ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor (56% în UE), iar 37% ar vrea ca, dimpotrivă, instituţia să joace un rol mai puţin important (faţă de 28% în UE).

În total, 20% dintre români ştiu exact când vor avea loc alegerile europene în ţara lor, peste media UE de 14%, în timp ce 12% ştiu doar luna şi anul, faţă de media UE de 15%. Procentul celor care cunosc doar anul în care vor avea loc alegerile pentru PE este 48 în România şi 38 în UE.

Cincizeci şi patru la sută dintre români spun că pentru ei personal este important să voteze în alegerile europene (53% în UE), 40% spun că votul are pentru ei o importanţă medie (36% media UE), în timp ce 5% afirmă că scrutinul are o importanţă scăzută pentru ei (10% în UE).

Mai important pentru români este votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată (69% în UE), 33% că are importanţă medie (25% în UE), iar 3% că are importanţă scăzută (5% în UE).

Românii consideră că principalele teme care ar trebui să fie discutate în campania electorală pentru alegerile UE sunt sprijinul pentru economie şi pentru crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%), respectiv lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), teme care sunt pe primele trei locuri şi în topul priorităţilor la nivelul UE-27, dar în ordine inversă.

Întrebaţi ce valori ar trebui să apere cu prioritate Parlamentul European în următorii cinci ani, românii au plasat pe primele locuri democraţia (39%), respectarea identităţilor naţionale, a culturii şi tradiţiilor în statele membre (26%), respectiv solidaritatea între statele membre ale UE şi între regiunile sale (24%).

O proporţie de 68% dintre români consideră că votul la alegerile europene este şi mai important în contextul european actual, faţă de 81% la nivelul întregii UE.

La nivelul comportamentului de vot nu există o diferenţă între români şi alţi europeni, 58% dintre ei afirmând că votează mereu, indiferent că este vorba de alegeri locale, naţionale sau europene. 32% dintre ei au spus că votează deseori (identic cu media UE), iar 5% că nu votează niciodată (faţă de 9% în UE).

Întrebaţi cum a evoluat nivelul lor de trai în ultimii cinci ani, 46% dintre români au spus că a scăzut (45% în UE), 46% că nu s-a schimbat (49% media UE) şi 7% că a crescut (doar 6% în UE). În acelaşi timp, 51% dintre români spus că au avut ocazional probleme cu plata facturilor la sfârşitul lunii (faţă de 29% media UE), iar 8% că au probleme în cea mai mare parte a timpului din acest motiv (faţă de 7% în UE).

Nu mai puţin de 45% dintre români cred că lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în UE, mult peste media europeană (32%), în timp ce 41% susţin că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în condiţiile în care media UE este de 49%.

Pe de altă parte, numai 34% dintre români (în creştere cu cinci puncte procentuale faţă de septembrie/octombrie 2023) au răspuns afirmativ la întrebarea dacă „În prezent, consideraţi că, în general, lucrurile se îndreaptă în direcţia corectă în ţara dvs?”, faţă de o medie europeană de 27%, în timp ce 57% au răspuns că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită, în contextul în care media UE e de 60%.

În acelaşi timp, 63% dintre români au spus că viaţa lor personală se îndreaptă într-o direcţie corectă (69% la nivelul UE), cu 12 puncte procentuale în creştere faţă de precedentul eurobarometru, iar 27% au oferit un răspuns contrar (19% media UE), în scădere cu 9 puncte procentuale. Cetăţenii români cei mai mulţumiţi de direcţia în care se îndreaptă viaţa lor personală sunt cei din grupele de vârstă 25-39 de ani (73%) şi 40-54 de ani (66%).

Majoritatea românilor (59%) se declară total nemulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, faţă de 42% media UE, iar 39% susţin că sunt total mulţumiţi (56% media UE). În ceea ce priveşte modul în care funcţionează democraţia în UE, 50% dintre români se declară total mulţumiţi (în scădere cu 6 pp faţă de septembrie/octombrie 2023), şi 45% total nemulţumiţi (în creştere cu 7 pp), faţă de 52% şi respectiv 42% media UE.

În acelaşi timp, majoritatea românilor au ales varianta „total în dezacord” când li s-a cerut să comenteze afirmaţiile „vocea mea contează în UE” (56% în România, faţă de 48% media UE), respectiv „vocea mea contează în ţara mea” (52% în România, faţă de 37% media UE). Pe de altă parte, 53% dintre români cred că vocea ţării lor contează în UE (faţă de 67% media UE), în timp ce 42% au o opinie contrară (29% media UE).

Românii sunt mai optimişti decât media UE că nivelul lor de trai va creşte în următorii cinci ani (17% faţă de 15%), respectiv mai puţin pesimişti că nivelul lor de trai va scădea în această perioadă (30% faţă de 32%). Procentul celor care cred că nivelul de trai le va rămâne neschimbat în următorii cinci ani este aproape similar în România şi în UE (48% şi respectiv 49%).

De asemenea, românii sunt mai optimişti decât alţi europeni în privinţa creşterii nivelului lor de trai în următorul an, 23% afirmând că le va fi mai bine, 43% la fel şi 31% mai rău, faţă de 14%, 51% şi respectiv 32% media UE. Totuşi, acest optimism privind nivelul de trai pe termen scurt este cel mai ridicat în grupele de vârstă 15-24 de ani (44%) şi respectiv 25-39 de ani (30%) şi scade progresiv odată cu vârsta.

Românii sunt mai optimişti decât media UE că situaţia economiei ţării lor va fi mai bună peste un an (21% faţă de 14% în UE), dar se situează la acelaşi nivel în ceea ce priveşte încrederea în viitorul UE. Şaizeci şi unu la sută dintre români sunt total optimişti în ceea ce priveşte viitorul UE, iar 35% sunt total pesimişti.

Cu toate acestea, proporţia românilor care urmăresc ce se întâmplă în politica UE este de doar 52% (faţă de 60% media UE), dar este în creştere cu două puncte procentuale faţă de precedentul Eurobarometru din toamna anului trecut. Categoriile de vârstă cele mai interesate de politica UE sunt 25-39 de ani (55%) şi respectiv peste 55 de ani (52%).

În privinţa impactului acţiunilor UE asupra vieţii lor de zi cu zi, 13% dintre români au spus că este foarte mare (20% în UE), 52% au estimat că există într-o oarecare măsură (53% în UE), 26% au spus că nu este prea mare (20% în UE), iar 7% au spus că acesta nu există (faţă de 6% în UE).

O proporţie de 50% dintre români afirmă că imaginea pe care o au despre UE este total pozitivă (47% media UE), 33% spun că imaginea pe care o au este neutră (36% în UE), în timp ce 16% au o imagine total negativă despre UE (17% în UE).

Cu toate acestea, doar 45% dintre români cred că apartenenţa ţării lor la UE este un lucru bun, în scădere cu şase puncte procentuale faţă de toamna anului trecut, iar 20% cred că este un lucru rău, proporţii substanţial diferite faţă de media UE, unde 60% dintre europeni împărtăşesc opiniile favorabile şi 12% pe cele negative.

Pe de altă parte, 59% dintre români spun că pentru ei este importantă apartenenţa ţării la UE, faţă de 65% la nivelul UE, 29% sunt neutri (22% în UE), iar 11% spun că nu este importantă apartenenţa ţării la UE (12% în UE).

Şi mai mare este proporţia românilor care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma aderării la UE, 65% (în scădere cu 4 pp faţă de precedentul Eurobarometru), deşi mai mică decât media UE (71%), iar 30% dintre români spun că ţara lor nu a beneficiat de aderare (faţă de 23% media UE).

Întrebaţi cât sunt de mulţumiţi de modul în care UE a răspuns la o serie de crize, românii s-au declarat total mulţumiţi în proporţie de 46% de răspunsul la schimbările climatice, 39% (situaţia economică şi financiară), 39% (invazia Rusiei asupra Ucrainei), 39% (migraţie) şi 36% (Brexit). Răspunsurile în situaţiile de criză ale UE de care românii sunt total nemulţumiţi au vizat pandemia de COVID-19 (60%), situaţia economică şi financiară (58%), invazia Rusiei în Ucraina şi migraţia (câte 56%).

În prezent, 35% dintre români cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani (40% media UE), în timp 35% spun că a rămas la fel (identic în UE) şi 27% spun că este mai puţin important (22% în UE).

În ceea ce priveşte domeniile de interes pentru consolidarea poziţiei sale în lume, la nivelul UE pe primele poziţii se află apărarea şi securitatea (37%), independenţa energetică, resurse şi infrastructuri (30%) şi respectiv securitatea alimentară şi agricultura (30%). Românii consideră că principalele domenii de interes pentru consolidarea poziţiei UE în lume trebuie să fie apărarea şi securitatea (33%), securitatea alimentară şi agricultura (31%), respectiv competitivitatea, economia şi industria (29%).

Românii diferă faţă de ceilalţi cetăţeni din UE şi în ceea ce priveşte opiniile pe care le au despre patru state importante din afara UE. Astfel, 45% dintre români au o părere total pozitivă faţă de China (faţă de doar 24% la nivelul UE), 18% faţă de Rusia (12% media UE) şi 61% faţă de SUA (48% în UE). Diferenţa de percepţie favorabilă este cea mai mare în cazul Turciei, faţă de care 55% dintre români au o părere total pozitivă, comparativ cu 26% în UE.

Sondajul Eurobarometru a fost efectuat în perioada 7 februarie – 7 martie 2024, prin interviuri faţă în faţă, pe un eşantion de 26.411 persoane la nivelul UE şi 1.046 în România, în rândul populaţiei de peste 15 ani.

Racheta Emad transportă o sarcină utilă de 750 kg la o distanţă de 1700 km cu o precizie de 10 m. A derivat din racheta Shahab-3, dar designul este puţin modificat pentru a permite şi o detonare a focosului deasupra unei ţinte, ceea ce o face potrivită şi pentru folosirea de arme de distrugere în masă (chimice, biologice, nucleare), sau chiar pentru un atac cu impulsuri electromagnetice nucleare.

Iranul a dezvoltat o serie de variante ale rachetei originale Shahab-3. Acestea au fost menţionate de diverse surse de informaţii şi mass-media ca Shahab-3A, Shahab-3B, Shahab-3D, Shahab-3M, Qadr-1 şi Emad. Shahab-3 a fost, de asemenea, folosit ca bază pentru un program spaţial iranian, iar aceste rachete au fost numite Kavoshgar-1, IRIS şi Safir.

Kheibar Shekan sau Kheibarshekan este o rachetă balistică iraniană cu combustibil solid cu rază medie de acţiune operată de Forţa Aerospaţială a Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice. Aceasta face parte din a treia generaţie de rachete IRGC şi a fost prezentată în 2022 în cadrul unei ceremonii la care au participat comandanţii militari iranieni cu ocazia celei de-a 43-a aniversări a Revoluţiei iraniene. Racheta are combustibil solid şi în faza de aterizare are manevrabilitate pentru a trece prin scutul antirachetă şi are capacitatea de a lovi ţinte pe o rază de 1.450 km.

Racheta Kheibar Shekan are o lungime de 11,4 metri, un diametru de 76 centimetri şi cântăreşte 6,3 tone cu o încărcătură explozivă de 550 de kilograme. Corpul rachetei Kheibar Shekan este fabricat din material compozit, la fel ca racheta Raad-500 şi prinde o viteză la impact apropiată de cea a rachetelor hipersonice, de cinci ori mai mare decât viteza sunetului.

Duminică dimineaţă, Iranul a lansat în jur de 350 de rachete şi drone spre Israel, ca răspuns la atacul Israelului asupra consulatului iranian din Siria, de pe 1 aprilie, care a rezultat în moartea a mai multor oficiali de rang înalt ai Gărzii Revoluţiei Islamice Iraniene.

Este vorba de peste 170 de drone Shahed şi 40 de rachete de croazieră Paveh care nici nu au ajuns în spaţiul aerian al Israelului, fiind doborâte de aeronave şi sisteme antiaeriene de pe nave. Acestea au avut rolul să acopere şi să ţină ocupată Armata Israelului pentru atacul cel mai important al Iranului, format din peste 120 de rachete balistice Emad şi Kheibar Shekan. Totodată, în presa iraniană au apărut imagini cu explozii ale unor obiecte aeriene, ceea ce înseamnă că au fost cazuri în care rachetele sau dronele nu au funcţionat şi s-au prăbuşit la puţin timp de la lansare.

Israelul susţine că armata israeliană şi aliaţii săi – SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Iordania – au interceptat 99% dintre rachete şi drone, însă unele rachete balistice au trecut de apărarea israeliană şi au lovit două baze aeriene din sudul Israelului.

Baza aeriană Nevatim, din Negev, a fost lovită de 5 rachete balistice, avariind pista principală, un avion de transport C-130 şi mai multe spaţii de depozitare. Baza aeriană Ramon, aflată tot în Negev, a fost lovită de 4 rachete balistice, provocând pagube nespecificate.

Israelul pregăteşte contraatacul

Tensiune maximă în Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Israelul pregăteşte variantele de răspuns la atacul Iranului de duminică dimineaţă, astăzi fiind convocat pentru a treia oară Cabinetul de Război. Şeful Statului Major al Apărării, generalul Herzi Halevi, a declarat că Israelul va răspunde decisiv, dar nu a oferit detalii.

Statele Unite consideră că răspunsul Israelului va fi probabil limitat şi s-ar putea concentra pe lovirea unor ţinte cheie din afara Iranului. Se fac eforturi diplomatice uriaşe pentru calmarea situaţiei. Iranul a avertizat SUA că va răspunde „rapid şi decisiv” la orice atac al Israelului. Iranul a avertizat Iordania, Marea Britanie, Franţa şi Germania să nu mai susţină Israelul. Mariano Grossi, directorul AIEA, a avertizat Israelul să nu atace facilităţile nucleare ale Iranului. (F. Jipa).