Actualitate
Acte normative prin care Victor Ponta a creat “echipe mixte” procurori-SRI si a subordonat activitatea parchetelor lui Gabriel Oprea si George Maior
La nici 3 saptamani dupa ce Victor Ponta a devenit premier, in mai 2012, acesta a si inceput sa emita decizii, hotarari de guvern si ordonante de urgenta prin care a extins atributiile SRI asupra justitiei.
Printr-o hotarare de guvern din 2014 Victor Ponta a instituit celebrele “echipe mixte” procurori-ageti SRI, care actionau in subordinea viceprim-ministrului pe siguranta nationala Gabriel Oprea.
Prezentam in continuare o serie de acte emise de Guvern, cand Victor Ponta era premier, care arata evolutia ascendentului pe care serviciile secrete au ajuns sa-l aiba asupra justitiei.
Totul a pornit de la “combaterea coruptiei”.
DECIZIE nr. 275 din 23 mai 2012
privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate transnaţionale şi a formelor grave ale criminalităţii economice şi financiare
Conform art. 1, alin. 2, “Comitetul este condus de ministrul administraţiei şi internelor, care are calitatea de preşedinte“.
La data de 23 mai 2012 ministru de interne era Ioan Rus, membru al “grupului de la Cluj”, din care facea parte si George Maior, directorul SRI de la acea vreme.
In toamna anului 2012 USL castiga alegerile parlamentare si, in urma nominalizarii din nou a lui Victor Ponta ca premier, PSD si PNL formeaza un nou guvern.
In cadrul Hotararii Parlamentului nr. 45 din 21 decembrie 2012, pentru acordarea încrederii Guvernului, se face referire la 3 viceprim-ministri din Guvern, dintre care unul era Gabriel Oprea.
A doua zi, pe data de 22 decembrie 2012, Victor Ponta emite Ordonanta de Urgenta 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative.
La art. 14, din acest act normativ, se spune: “Atribuţiile viceprim-miniştrilor, prevăzuţi în Hotărârea Parlamentului nr. 45/2012 pentru acordarea încrederii Guvernului, altele decât cele specifice ministerelor pe care le conduc, se stabilesc prin decizie a prim-ministrului.”
Pe 8 ianuarie 2013, Victor Ponta emite Decizia 20/2013 pentru stabilirea atribuţiilor domnului Gabriel Oprea, viceprim-ministru al Guvernului României.
Articolul unic al acestei decizii prevedea ca: “Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gabriel Oprea, viceprim-ministru al Guvernului României, coordonează activităţile din domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.”
Pe 10 iunie 2013 Victor Ponta emite Decizie 233/2013, privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice.
Printre altele, aceasta decizie abroga Decizia 275 din 2012 mentionata anterior si largeste competentele Grupului interministerial strategic (GIS).
Apoi, conform art. 1, alin. (2), “În înţelesul prezentei decizii, macrocriminalitatea reprezintă activităţile infracţionale circumscrise criminalităţii organizate – interne sau transfrontaliere -, macrocriminalităţii economico-financiare, spălării banilor, finanţării terorismului, marii corupţii sau altor fapte ilicite, care prin modul de operare sau consecinţe pun în pericol grav ordinea publică, credibilitatea şi/sau autoritatea instituţiilor de aplicare a legii“.
Art. 2, alin. (1) mentioneaza ca “GIS funcţionează în subordinea prim-ministrului şi în coordonarea viceprim-ministrului cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale“.
Viceprim-mininistru cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale era atunci Gabriel Oprea.
In urma acestei decizii, activitatile Parchetelor si ale Serviciilor, inclusiv in ceea ce priveste lupta anticoruptie, au ajuns sa fie “coordonate” de Gabriel Oprea.
DECIZIE nr. 269 din 24 iulie 2013
pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 233/2013 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice
DECIZIE nr. 397 din 11 septembrie 2013
pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 233/2013 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice
Aceste doua Decizii modifica Decizia 233/2013, largindu-i sferele.
Pe 17 septembrie 2013 are loc prima reuniune a reuniune a Grupului Interministerial Strategic unde “s-au analizat cauzele macrocriminalităţii şi condiţiile care favorizează acest fenomen”.
La aceasta intalnire au participat, pe langa prim-ministrul Victor Ponta si viceprim-ministrul Gabriel Oprea, si:
- Mircea Duşa, Ministrul Apărării Naţionale,
- George Cristian Maior, Directorul Serviciului Român de Informaţii,
- Teodor Viorel Meleşcanu, Directorul Serviciului de Informaţii Externe,
- General Marcel Opriş, Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,
- General Lucian-Silvan Pahonţu, Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază,
- Tiberiu–Mihail Niţu, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
- Dimitrie Bogdan Licu, Prim-adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
- Bogdan Olteanu, Banca Naţională a României,
- Horia Georgescu, Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate şi
- Dan Radu Ruşanu, Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Pe 29 ianuarie 2014, Guvernul emite Ordonanta de Urgenta 1/2014 prin care se extind atributiile lui Gabriel Oprea si asupra situatiilor de urgenta.
Pe 10 martie 2014 Premierul Victor Ponta emite Decizie 79/2014, prin care ii largeste atributiile lui Gabriel Oprea, astfel incat acesta sa avizeze “documentele emise de ministerele şi instituţiile cu atribuţii” in domeniile aflate in coordonarea acestuia, adica securitate si aparare nationale, etc.
Pe 26 iunie 2014, Guvernul adopta Hotararea 535/2014 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii ce se circumscrie ameninţărilor în domeniul securităţii naţionale.
Aceasta Hotararea de Guvern stabileste “ECHIPE MIXTE” intre procurori si servicii secrete care actionau in subordinea lui Gabriel Oprea.
Art. 6, alin (1) din HG 535/2014 prevede: “Pentru îndeplinirea obiectivelor, la propunerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, cu aprobarea prim-ministrului, în cadrul GIS se pot constitui subgrupuri, platforme, birouri operaţionale specializate, echipe în sistem task-force (echipe mixte) sau alte forme de lucru, sub coordonarea operaţională a viceprim-ministrului pentru securitate naţională, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.”
In nota de fundamentare a HG 535/2014, Guvernul mentioneaza ca “se prevede înfiinţarea Grupului Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acţiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale (GIS) prin care instituţiile reprezentate au posibilitatea să interacţioneze eficient şi pentru îndeplinirea unor sarcini specifice.
GIS, ca organism interministerial, va avea rolul strategic de platformă de cooperare, atât pentru structurile guvernamentale cu atribuții în domeniul securității naționale cât și pentru cele de aplicare a legii.”
Pe 25 iulie 2014 a avut loc la Brasov, sub conducerea viceprim-ministrului Gabriel Oprea, Adunarea regională a Grupului Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității (GIS).
La ședință au participat, în calitate de invitați, șefii instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale:
- directorul SRI — George Maior,
- ministrul Justiției — Robert Cazanciuc,
- procurorul general al PICCJ — Tiberiu Nițu,
- procurorul șef al DNA — Codruța Kovesi,
- procurorul șef al DIICOT — Alina Bica,
- directorul general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Sat (ORNISS) — Marius Petrescu,
- președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) — Gelu Ștefan Diaconu,
- președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) — Neculae Plăiașu.
“De asemenea, la Adunarea regională a GIS au fost prezenți secretari de stat și șefii inspectoratelor generale din MAI, precum și reprezentanți la nivel teritorial ai Ministerului Afacerilor Interne, Parchetelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Serviciului Român de Informații, precum și prefecții din județele Arad, Bihor, Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare și Timiș“, s-a mai spus in comunicatul MAI.
Coordonatorul GIS, vicepremierul Gabriel Oprea a subliniat încă o dată locul și rolul grupului interministerial în cadrul structurilor guvernamentale.
“A fost realizat, astfel, un mecanism prin care instituțiile reprezentate au posibilitatea să interacționeze eficient. Îmbunătățirea schimbului de informații interinstituțional și orientarea aparatului operativ pentru identificarea persoanelor și firmelor implicate și a modalităților de acțiune ilegală circumscrise macrocriminalității se va realiza prin recalibrarea unor activități și flexibilizarea structurii organizaționale a GIS“, a precizat vicepremierul Gabriel Oprea.
Directorul SRI, George Maior a subliniat necesitatea multiplicării de către instituțiile cu responsabilități în domeniul securității naționale a acțiunilor de combatere a economiei subterane, a macrocriminalității în general și a evaziunii fiscale în special.
Pe fondul provocărilor generate de amenințările asimetrice circumscrise macrocriminalității și fenomenelor care pun în pericol stabilitatea macroeconomică a României, s-a impus o nouă abordare menită să genereze mecanisme informaționale, de decizie și acționale bazate pe un concept modern de cooperare interministerială.
Grupul Interministerial Strategic asigură cooperarea eficientă a structurilor statului cu atribuții în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale din responsabilitatea instituțiilor guvernamentale, realizează evaluări multisectoriale ale vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor din domeniul de competență, informează Guvernul cu privire la disfuncțiile constatate și propune măsuri pentru remedierea acestora.
Grupul Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității (GIS) funcționează în subordinea prim-ministrului și este coordonat de către viceprim-ministrul pentru securitate națională.
Pe 15 decembrie 2016 Guvernul Ciolos adopta Hotararea 955/2016 pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 535/2014 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii ce se circumscrie ameninţărilor în domeniul securităţii naţionale.
Intr-adevar, acest HG al lui Dacian Ciolos abroga HG 535/2014 al lui Victor Ponta.
Totusi, lectura notei de fundamentare a HG 955/2016 scoate in evidenta ca motivele abrogarii HG-ului dat de Victor Ponta sunt cauzate de faptul ca atributiile pe care le avea GIS au fost preluate ori erau in competenta CSAT.
“În cuprinsul H.G. 535/2014 sunt stipulate atribuții pentru GIS care se regăsesc în responsabilitatea altor instituții. Relevant este art. 4 lit. b) din această hotărâre, care instituie faptul că GIS coordonează activitatea structurilor guvernamentale pentru cunoașterea, prevenirea și înlăturarea riscurilor în domeniul prevenirii și combaterii criminalității ce constituie amenințări în domeniul securității naționale.
Or, regimul C.S.A.T. de instituție fundamentală a statului este dat de statutul său constituțional, art. 119 din Legea fundamentală menționând expres rolul său în cadrul autorităților publice respectiv acela de a organiza și coordona unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională (…)“, se arata in nota de fundamentare a HG 955/2016.
Asadar, Guvernul Ciolos recunoaste, printre altele, ca atributiile de coordonare a “echipelor mixte” operative dintre procurori si ofiteri din serviciile secrete este acum de competenta CSAT.
Aceasta schimbare de paradigma a survenit ca urmare a “Strategiei naționale de apărare a României pentru perioada 2015-2019, aprobată prin H.P. nr. 33/2015, [care] este principalul instrument care fundamentează planificarea apărării la nivel național și asigură cadrul strategic pentru organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională, prin C.S.A.T.“, se arata in nota de fundamentare.
Lectura acestei Strategii arata ca intreaga societate – inclusiv justitia – a intrat in competenta serviciilor secrete, implicit asadar si in coordonarea CSAT, ca urmare a implementarii conceptului de “securitate nationala extinsa”.
Privind in retrospectiva, se poate usor vedea ca Victor Ponta a avut, de departe, un rol covarsitor in inrobirea justitiei de catre SRI. (Independenta Justitiei)
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
-
Exclusivacum 10 oreDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 5 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 4 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 4 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Administratieacum 5 zilePerformanță de calibru european pentru poliția brașoveană: Alexandru Garoafă, dublu medaliat la Kempo
-
Administratieacum 5 zileOnoare și misiune duhovnicească: Administratorul public al Prahovei, Emil Drăgănescu, chemat în forurile superioare ale Bisericii



