Connect with us

Actualitate

Acte normative prin care Victor Ponta a creat “echipe mixte” procurori-SRI si a subordonat activitatea parchetelor lui Gabriel Oprea si George Maior

Publicat

pe

La nici 3 saptamani dupa ce Victor Ponta a devenit premier, in mai 2012, acesta a si inceput sa emita decizii, hotarari de guvern si ordonante de urgenta prin care a extins atributiile SRI asupra justitiei.

Printr-o hotarare de guvern din 2014 Victor Ponta a instituit celebrele “echipe mixte” procurori-ageti SRI, care actionau in subordinea viceprim-ministrului pe siguranta nationala Gabriel Oprea.

Prezentam in continuare o serie de acte emise de Guvern, cand Victor Ponta era premier, care arata evolutia ascendentului pe care serviciile secrete au ajuns sa-l aiba asupra justitiei.

Totul a pornit de la “combaterea coruptiei”.

DECIZIE nr. 275 din 23 mai 2012
privind înfiinţarea Comitetului interministerial pentru combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate transnaţionale şi a formelor grave ale criminalităţii economice şi financiare

Conform art. 1, alin. 2, “Comitetul este condus de ministrul administraţiei şi internelor, care are calitatea de preşedinte“.

La data de 23 mai 2012 ministru de interne era Ioan Rus, membru al “grupului de la Cluj”, din care facea parte si George Maior, directorul SRI de la acea vreme.

In toamna anului 2012 USL castiga alegerile parlamentare si, in urma nominalizarii din nou a lui Victor Ponta ca premier, PSD si PNL formeaza un nou guvern.

In cadrul Hotararii Parlamentului nr. 45 din 21 decembrie 2012, pentru acordarea încrederii Guvernului, se face referire la 3 viceprim-ministri din Guvern, dintre care unul era Gabriel Oprea.

A doua zi, pe data de 22 decembrie 2012, Victor Ponta emite Ordonanta de Urgenta 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative.

La art. 14, din acest act normativ, se spune: “Atribuţiile viceprim-miniştrilor, prevăzuţi în Hotărârea Parlamentului nr. 45/2012 pentru acordarea încrederii Guvernului, altele decât cele specifice ministerelor pe care le conduc, se stabilesc prin decizie a prim-ministrului.

Pe 8 ianuarie 2013, Victor Ponta emite Decizia 20/2013 pentru stabilirea atribuţiilor domnului Gabriel Oprea, viceprim-ministru al Guvernului României.

Articolul unic al acestei decizii prevedea ca: “Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gabriel Oprea, viceprim-ministru al Guvernului României, coordonează activităţile din domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.”

Pe 10 iunie 2013 Victor Ponta emite Decizie 233/2013privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice.

Printre altele, aceasta decizie abroga Decizia 275 din 2012 mentionata anterior si largeste competentele Grupului interministerial strategic (GIS).

Apoi, conform art. 1, alin. (2), “În înţelesul prezentei decizii, macrocriminalitatea reprezintă activităţile infracţionale circumscrise criminalităţii organizate – interne sau transfrontaliere -, macrocriminalităţii economico-financiare, spălării banilor, finanţării terorismului, marii corupţii sau altor fapte ilicite, care prin modul de operare sau consecinţe pun în pericol grav ordinea publică, credibilitatea şi/sau autoritatea instituţiilor de aplicare a legii“.

Art. 2, alin. (1) mentioneaza ca “GIS funcţionează în subordinea prim-ministrului şi în coordonarea viceprim-ministrului cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale“.

Viceprim-mininistru cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale era atunci Gabriel Oprea.

In urma acestei decizii, activitatile Parchetelor si ale Serviciilor, inclusiv in ceea ce priveste lupta anticoruptie, au ajuns sa fie “coordonate” de Gabriel Oprea.

DECIZIE nr. 269 din 24 iulie 2013
pentru modificarea Deciziei prim-ministrului nr. 233/2013 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice

DECIZIE nr. 397 din 11 septembrie 2013
pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului nr. 233/2013 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii ce afectează siguranţa cetăţeanului şi funcţionarea instituţiilor publice

Aceste doua Decizii modifica Decizia 233/2013, largindu-i sferele.

Pe 17 septembrie 2013 are loc prima reuniune a reuniune a Grupului Interministerial Strategic unde “s-au analizat cauzele macrocriminalităţii şi condiţiile care favorizează acest fenomen”.

La aceasta intalnire au participat, pe langa prim-ministrul Victor Ponta si viceprim-ministrul Gabriel Oprea, si:

  • Mircea Duşa, Ministrul Apărării Naţionale,
  • George Cristian Maior, Directorul Serviciului Român de Informaţii,
  • Teodor Viorel Meleşcanu, Directorul Serviciului de Informaţii Externe,
  • General Marcel Opriş, Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale,
  • General Lucian-Silvan Pahonţu, Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază,
  • Tiberiu–Mihail Niţu, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
  • Dimitrie Bogdan Licu, Prim-adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
  • Bogdan Olteanu, Banca Naţională a României,
  • Horia Georgescu, Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate şi
  • Dan Radu Ruşanu, Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Pe 29 ianuarie 2014, Guvernul emite Ordonanta de Urgenta 1/2014 prin care se extind atributiile lui Gabriel Oprea si asupra situatiilor de urgenta.

Pe 10 martie 2014 Premierul Victor Ponta emite Decizie 79/2014, prin care ii largeste atributiile lui Gabriel Oprea, astfel incat acesta sa avizeze “documentele emise de ministerele şi instituţiile cu atribuţii” in domeniile aflate in coordonarea acestuia, adica securitate si aparare nationale, etc.

Pe 26 iunie 2014, Guvernul adopta Hotararea 535/2014 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii ce se circumscrie ameninţărilor în domeniul securităţii naţionale.

Aceasta Hotararea de Guvern stabileste “ECHIPE MIXTE” intre procurori si servicii secrete care actionau in subordinea lui Gabriel Oprea.

Art. 6, alin (1) din HG 535/2014 prevede:  “Pentru îndeplinirea obiectivelor, la propunerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, cu aprobarea prim-ministrului, în cadrul GIS se pot constitui subgrupuri, platforme, birouri operaţionale specializate, echipe în sistem task-force (echipe mixte) sau alte forme de lucru, sub coordonarea operaţională a viceprim-ministrului pentru securitate naţională, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

In nota de fundamentare a HG 535/2014, Guvernul mentioneaza ca “se prevede înfiinţarea Grupului Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acţiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale (GIS) prin care instituţiile reprezentate au posibilitatea să interacţioneze eficient şi pentru îndeplinirea unor sarcini specifice.

GIS, ca organism interministerial, va avea rolul strategic de platformă de cooperare, atât pentru structurile guvernamentale cu atribuții în domeniul securității naționale cât și pentru cele de aplicare a legii.

Pe 25 iulie 2014 a avut loc la Brasov, sub conducerea viceprim-ministrului Gabriel Oprea, Adunarea regională a Grupului Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității (GIS).

 

La ședință au participat, în calitate de invitați, șefii instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale:

  • directorul SRI — George Maior,
  • ministrul Justiției — Robert Cazanciuc,
  • procurorul general al PICCJ — Tiberiu Nițu,
  • procurorul șef al DNA — Codruța Kovesi,
  • procurorul șef al DIICOT — Alina Bica,
  • directorul general al Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Sat (ORNISS) — Marius Petrescu,
  • președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) — Gelu Ștefan Diaconu,
  • președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) — Neculae Plăiașu.

De asemenea, la Adunarea regională a GIS au fost prezenți secretari de stat și șefii inspectoratelor generale din MAI, precum și reprezentanți la nivel teritorial ai Ministerului Afacerilor Interne, Parchetelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Serviciului Român de Informații, precum și prefecții din județele Arad, Bihor, Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Harghita, Mureș, Satu Mare și Timiș“, s-a mai spus in comunicatul MAI.

Coordonatorul GIS, vicepremierul Gabriel Oprea a subliniat încă o dată locul și rolul grupului interministerial în cadrul structurilor guvernamentale.

A fost realizat, astfel, un mecanism prin care instituțiile reprezentate au posibilitatea să interacționeze eficient. Îmbunătățirea schimbului de informații interinstituțional și orientarea aparatului operativ pentru identificarea persoanelor și firmelor implicate și a modalităților de acțiune ilegală circumscrise macrocriminalității se va realiza prin recalibrarea unor activități și flexibilizarea structurii organizaționale a GIS“, a precizat vicepremierul Gabriel Oprea.

Directorul SRI, George Maior a subliniat necesitatea multiplicării de către instituțiile cu responsabilități în domeniul securității naționale a acțiunilor de combatere a economiei subterane, a macrocriminalității în general și a evaziunii fiscale în special.

Pe fondul provocărilor generate de amenințările asimetrice circumscrise macrocriminalității și fenomenelor care pun în pericol stabilitatea macroeconomică a României, s-a impus o nouă abordare menită să genereze mecanisme informaționale, de decizie și acționale bazate pe un concept modern de cooperare interministerială.

Grupul Interministerial Strategic asigură cooperarea eficientă a structurilor statului cu atribuții în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale din responsabilitatea instituțiilor guvernamentale, realizează evaluări multisectoriale ale vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor din domeniul de competență, informează Guvernul cu privire la disfuncțiile constatate și propune măsuri pentru remedierea acestora.

Grupul Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității (GIS) funcționează în subordinea prim-ministrului și este coordonat de către viceprim-ministrul pentru securitate națională.

Pe 15 decembrie 2016 Guvernul Ciolos adopta Hotararea 955/2016 pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 535/2014 privind înfiinţarea Grupului interministerial strategic pentru creşterea capacităţii de acţiune a instituţiilor guvernamentale în prevenirea şi combaterea criminalităţii ce se circumscrie ameninţărilor în domeniul securităţii naţionale.

Intr-adevar, acest HG al lui Dacian Ciolos abroga HG 535/2014 al lui Victor Ponta.

Totusi, lectura notei de fundamentare a HG 955/2016 scoate in evidenta ca motivele abrogarii HG-ului dat de Victor Ponta sunt cauzate de faptul ca atributiile pe care le avea GIS au fost preluate ori erau in competenta CSAT.

În cuprinsul H.G. 535/2014 sunt stipulate atribuții pentru GIS care se regăsesc în responsabilitatea altor instituții. Relevant este art. 4 lit. b) din această hotărâre, care instituie faptul că GIS coordonează activitatea structurilor guvernamentale pentru cunoașterea, prevenirea și înlăturarea riscurilor în domeniul prevenirii și combaterii criminalității ce constituie amenințări în domeniul securității naționale.

Or, regimul C.S.A.T. de instituție fundamentală a statului este dat de statutul său constituțional, art. 119 din Legea fundamentală menționând expres rolul său în cadrul autorităților publice respectiv acela de a organiza și coordona unitar activitățile care privesc apărarea țării și securitatea națională (…)“, se arata in nota de fundamentare a HG 955/2016.

Asadar, Guvernul Ciolos recunoaste, printre altele, ca atributiile de coordonare a “echipelor mixte” operative dintre procurori si ofiteri din serviciile secrete este acum de competenta CSAT.

Aceasta schimbare de paradigma a survenit ca urmare a “Strategiei naționale de apărare a României pentru perioada 2015-2019, aprobată prin H.P. nr. 33/2015, [care] este principalul instrument care fundamentează planificarea apărării la nivel național și asigură cadrul strategic pentru organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și securitatea națională, prin C.S.A.T.“, se arata in nota de fundamentare.

Lectura acestei Strategii arata ca intreaga societate – inclusiv justitia – a intrat in competenta serviciilor secrete, implicit asadar si in coordonarea CSAT, ca urmare a implementarii conceptului de “securitate nationala extinsa”.

Privind in retrospectiva, se poate usor vedea ca Victor Ponta a avut, de departe, un rol covarsitor in inrobirea justitiei de catre SRI. (Independenta Justitiei)

 

 

Actualitate

Un nou centru de inovație la US Cyber Command: Pentagonul vrea să elimine „valea morții” pentru tehnologiile digitale

Publicat

pe

De

Statele Unite fac un pas decisiv în modernizarea capacităților de război electronic prin lansarea Cyber Warfare Innovation Center (CWIC). Această inițiativă are scopul de a aduce împreună operatorii militari și experții din industrie pentru a accelera dezvoltarea tacticilor și a echipamentelor, eliminând blocajele care împiedicau până acum trecerea tehnologiilor noi de la stadiul de prototip la cel de utilizare pe câmpul de luptă.

Parteneriat direct pentru eliminarea decalajelor tehnologice

Noua structură a fost concepută ca un poligon de testare unde militarii și dezvoltatorii privați vor lucra cot la cot. Obiectivul principal este depășirea așa-numitei „văi a morții”, un fenomen prin care inovațiile tehnologice rămân blocate în faze experimentale fără a mai ajunge să fie folosite în operațiuni reale. Prin această colaborare strânsă, conceptele noi vor fi testate împotriva unor amenințări realiste, asigurându-se că doar cele mai eficiente instrumente ajung în dotarea forțelor cibernetice.

Proiectul CYBERCOM 2.0 și restructurarea forțelor digitale

CWIC reprezintă unul dintre cei trei piloni centrali ai planului de reformă cunoscut sub numele de CYBERCOM 2.0. Această strategie de amploare vizează îmbunătățirea modului în care sunt generate și pregătite forțele cibernetice, fiind însoțită de o organizație dedicată managementului talentelor și un centru avansat pentru educație și instruire. Departe de a fi doar o simplă facilitate administrativă, acest centru este un concept de inovare menit să creeze o legătură directă între cei care construiesc instrumentele digitale și cei care le utilizează în teatrele de operațiuni.

Dincolo de software: Modificarea doctrinelor și a tacticilor de luptă

Impactul acestui centru nu se va limita doar la achiziția de tehnologie, ci va genera schimbări profunde în modul în care armata luptă în spațiul digital. Feedback-ul rapid oferit de operatori va permite nu doar ajustarea uneltelor informatice, ci și actualizarea doctrinelor militare și a procedurilor tactice. Implementarea unei noi tehnologii va atrage după sine schimbări în politicile de apărare și în programele de instruire, asigurând o integrare completă a inovației în mecanismul de luptă.

Accelerarea circuitului informațional pentru un avantaj strategic

Scopul final este crearea unui circuit de feedback mult mai rapid, care să permită inovațiilor din sectorul privat să influențeze capacitatea de luptă aproape instantaneu. Prin eliminarea birocrației și aducerea experților privați cât mai aproape de nevoile reale ale militarilor, Pentagonul urmărește să obțină un avantaj tehnologic esențial în fața provocărilor globale moderne, transformând ideile inovatoare în capabilități operaționale într-un timp record.

Citeste in continuare

Actualitate

Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.

Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate

Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.

Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia

Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.

Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare

Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.

Citeste in continuare

Actualitate

Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România

Publicat

pe

De

Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.

Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări

Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.

Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.

Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall

Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.

Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.

Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare

Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.

Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...

Exclusiv7 ore ago

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...

Exclusivo zi ago

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...

Exclusivo zi ago

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...

Exclusivo zi ago

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...

Exclusivo zi ago

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...

Exclusivo zi ago

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...

Exclusivo zi ago

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...

Exclusiv2 zile ago

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...

Exclusiv2 zile ago

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...

Exclusiv2 zile ago

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...

Exclusiv2 zile ago

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...

Exclusiv3 zile ago

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...

Exclusiv3 zile ago

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PRAHOVA, MOȘIE DE PILE ȘI ÎMPUTERNICIȚI PE VIAȚĂ De mai bine de un deceniu, IPJ Prahova arată ca o casă...

Exclusiv3 zile ago

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

DICTATURA CIORBEI LA BOLDEȘTI-SCĂENI: REPUBLICA BANANIERĂ UNDE LEGEA E PREȘ, IAR NEPOTISMUL E SPORT NAȚIONAL! Măcelul de la stadion: Cum...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv