Administratie
In Ţara Bârsei n’au fost niciodată Cavalerii Teutoni

O lipsă a întregii istoriografii româneşti este cenzurarea, practic eliminarea din discursul istoriografic a operei lui Iosif Şchiopul. Prea puţină lume a auzit de numele acestui sîrguincios cercetător al istoriei Transilvaniei în secolul XIII, care prin anii 30-40 ai secolului trecut a publicat o serie de cărţi care spulberau toate teoriile acceptate privind istoria secolului al XIII-lea în spaţiul carpato-dunărean, mai ales a presupoziţiilor politice ale revizionismului maghiar post-Trianon. Nimeni nu ştie măcar cine a fost! Tezele sale au provocat la timpul lor o confruntare acerbă în rîndul istoricilor români, dar chiar şi amintirea acestor confruntări, totuşi publicate în revistele de istorie româneşti de impecabilă reputaţie academică, a fost obliterată, în aşa măsură încît nu mai este nicăieri citat.
Principala sa carte „Contribuţiuni la istoria Transilvaniei în sec. XII şi XIII : I. Ţara Bârsei şi Cavalerii Teutoni. II. Invaziunea Mongolilor din 1241.” Cluj- Tipografia Naţională, 1932, 164 p., bazată pe o cercetare a arhivelor Vaticanului, a demonstrat fară putinţă de îndoială că Ţara Bârsei nu a fost niciodată colonizată de Cavalerii Teutoni, întrucît toate documentele „teutonice” sînt falsuri! Toată configuraţia politică a spaţiului carpato-dunărean în secolul XIII este bazată pe documente măsluite! Pe scurt, regii unguri nu puteau conferi privilegii Cavalerilor Teutoni într-o regiune asupra careia nu aveau stăpînire! Şchiopul demonstrează că regiunea în care fuseseră aşezaţi Teutonii se afla în părţile de nord ale Ungariei, „Ţara Bârsei” fiind mai degrabă în părţile Maramureşului. Aşadar Cumania împotriva careia luptau teutonii era cam pe acolo şi nici decum în Muntenia. Toate teoriile despre „episcopia Milcoviei’=episcopia cumanilor” îşi găsesc locul în coşul de gunoi al istoriografiei.
Iosif Şchiopul a mai adus în discuţie şi alte documente „întemeietoare” ale istoriografiei româneşti ca Diploma Cavalerilor Ioaniţi, pe care o demonstrează ca fiind un fals de aceeaşi anvergură ca diplomele cavalerilor teutoni. De asemeni demonstrează că şi diploma de privilegii a saşilor a fost un fals fabricat în perioada instalării regilor angevini în Ungaria. Concluziile sale erau că ungurii nu stăpîneau decît partea din Transilvania din dreapta Mureşului pînă la invazia tătară care nu a afectat deloc Transilvania. Datorită invaziei tătare din Ungaria propriu-zisă, populaţia Ungariei s-a refugiat în Transilvania şi abia după aceea au revendicat-o. (de Vlad Protopopescu)
Prezentăm în continuare o scurtă analiză a operei lui Iosif Şchiopu publicată în anul 1933 în ziarul de epocă “Gând Românesc”.
„Lucrarea dlui Şchiopul pune două importante probleme de istorie ardeleană. Ne oprim puţin mai ales la cea dintâi care este mai bine studiată. Teza dlui Şchiopul e categorică: In Ţara Bârsei n’au fost niciodată Cavalerii Teutoni. Terra Borza din documente , dăruită lor de regele Andrei II, nu este identică cu Ţara Bârsei . Istoriografia curentă a interpretat cu o uimitoare superficialitate documentele şi tot ce s’a scris despre Ţara Bârsei în legătură cu Cavalerii este lipsit de orice temeiu.
In istoricul problemei constată că actele de donaţie cari identifică pământul dat Cavalerilor cu Ţara Bârsei ies la iveală abia la sfârşitul veacului al XVIII lea. Până atunci nimeni nu ştia de o acţiune a lor in acest colţ de ţară. Nici istoriile vechi ale Transilvaniei , nici cronicile şi nici tradiţiile Saşilor din Ţara Bârsei nu-i cunosc.
Analizând critic cele 31 de documente referitoare la subiect , d. Şchiopul observă că acestea se împart, prin derivaţia lor , în două grupuri distincte: unul mai mare, al bulelor papale , şi celalalt , mai mic, al privilegiilor regale (1211 , 1212 , 1222) cu atestările lor în cari se dau pentru Terra Borza hotare identice сu ale Tării Bârsei . Autorul mai observă că cele două grupuri se contrazic în textele lor. Faţă de hotărnicia uimitor de exactă din privilegiile regale , în bule nu se dau decât indicaţiuni vagi geografice . Deşi cancelaria papală afirmă totdeauna că a văzut privilegiile regale , bulele nu reproduc niciodată după numele ţării precizarea ultra silvas versus Cumanos din privilegii . Se desprinde din ele doar atât că Terra Borza se afla undeva în regatul Ungariei, în vecinătatea Cumaniei şi în apropierea Ungurilor şi a Secuilor . Regele spunea, după ce i-a alungat , că a dat Cavalerilor un pământ numai de vreo 30 de pluguri, iar cel cuprins între hotarele din privilegiile regale cunoscute e de zeci de ori mai mare . Formula însăşi de hotărnicie e o imposibilitate practică din cauza lungimei hotarelor . E absurdă şi hotărnicia castrului Cruceburg. Bulele papale nu-i pomenesc niciodată numele , vorbesc numai de un castru de dincolo de munţi, precizare care în schimb nu se face în privilegii . Istoriografia săsească identifică deci fals castrul din bule cu castrul Cruceburg din privilegii şi pe acesta cu ruinele de lângă Telu .
Discutând autenticitatea privilegiilor regale şi atestărilor lor , d. Şchiopul constată că toate trei diplomele s’au păstrat numai în copii ; că atestările diplomei din 1222 nu cunosc pe celelalte două diplome şi invers . Contestă autenticitatea diplomelor din 1211 , 1212 , copiate în registrele Vaticanului , — cari nici ele nu sunt contimporane — , cât şi atestarea lor dela 1278 . Diploma din 1222 , compusă din aceste două şi adăugită cu drepturi noi , are şi mai puţine şanse de autenticitate decât ele : are mai multe vicii de formă şi conţinut mai ales în stabilirea hotarelor şi drepturilor , în sigilare şi lista dignitarilor lumeşti dela sfârşit, a căror nume nu se mai întâlnesc în alte diplome contimporane şi nici nu se pot identifica . Bula papală de confirmare din acelaşi an , care nu o înserează după obiceiul diplomatic , ci îi reproduce numai conţinutul, se află în original la Konigsberg , dar nu se află in registrele papale , deci poate să fie şi ea o falsificare târzie . Dintre atestările de mai târziu ale diplomei recunoaşte doar autenticitatea celor dela 1280 şi 1317 .
Terra Borza deci nu e Ţara Bârsei căci diplomele cari le identifică hotarele nu sunt autentice . Ele pot să fie reconstruiri târzii după bulele papale sau după originale defectuoase , cu interpolarea unor hotare sugerate de asemănarea numelor; reconstruiri mult mai târzii , căci la începutul veacului XIII n’au existat nici noţiunile geografice cuprinse în ele şi nici Secuii în vecinătatea Ţării Bârsei .
Revine apoi la părerea istoricului ungur din veacul XVIII , Ştefan Katona, că acea Terra Borza trebue că era undeva în părţile Maramureşului, la graniţa Transilvaniei şi Ungariei . Argumentele principale pentru această ipoteză ar fi încredinţarea episcopului de Agria şi nu a celui din Transilvania cu confirmarea unui decan pentru Т. B. şi cearta de mai târziu dintre cei doi episcopi pentru jurisdicţiunea asupra Maramureşului, care putea să pornească tot dela acest pământ. Т. B. trebuia să fie apoi , după cuprinsul privilegiilor, într’o regiune minieră şi expusă invaziunilor continue ale Cumanilor .
Ţara Bârsei nu e minieră , iar cronicile şi documentele amintesc de năvăliri continue ale Cumanilor numai în regiunile maramureşene. Regele Andrei făcuse şi el câteva expediţiuni în aceste părţi şi probabil in cadrul uneia din ele a alungat şi pe Cavaleri , căci altfel nu se poate explica de ce nu pomenesc cronicile nimic despre alungarea lor . In părţile Bârsei ele nu pomenesc în schimb nici o expediţie şi nu se poate admite ca o astfel de acţiune aparte să fi trecut neobservată.
In concluzie Cavalerii Teutoni n’au desfăşurat aici opera de colonizare şi civilizaţie care li se atribue . Nici identificarea celor cinci cetăţi construite de ei nu mai poate avea loc . Şi încheie cu întrebarea: dacă nu ei , „cine a ridicat cetăţile ale căror nume , păstrate în graiul poporului românesc din Ţara Bârsei, mărturisesc o altă origină decât cea germană? Cine a ridicat cetăţile Bran, Codlea , Râşnov, Telu , etc?” Lăsând să se înţeleagă că populaţia de baştină.
Teza, urmărită îndrăzneţ şi cu o argumentaţie seducătoare, tinde să răstoarne tot ce a construit istoriografia pe această temă de 150 de ani încoace . […]” (D. Prodan, „Gând Românesc”, an I, nr. nr. 1, mai 1933, pp. 33-36)
Administratie
Pe teritoriul României s-a constituit un grup de criminalitate organizată transfrontalieră, cu arie de acțiune și componență internațională

La data de 21.09.2023, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, sub coordonarea procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, au pus în aplicare, pe raza județului Suceava, 5 din cele 33 de mandate de percheziție domiciliară, efectuate alături de ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Direcției de Investigare a Infracțiunilor Economice ale Poliției Române, în județele Hunedoara, Maramureș, Teleorman Dolj și Timiș, într-o cauză penală vizând săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, aderare la un grup infracțional organizat, contrabandă în formă continuată și spălare a banilor în formă continuată. De asemenea, polițiștii de frontieră pun în aplicare mai multe mandate de aducere la audieri. Pe parcursul activităţilor de procedură penală, poliţiştii de frontieră au desfăşurat acţiuni de monitorizare şi interceptare a transporturilor, precum şi percheziţii.
S-a reținut că, la finele anului 2022, pe teritoriul României s-a constituit un grup de criminalitate organizată transfrontalieră, cu arie de acțiune și componență internațională, format din cetățeni ucraineni și români, specializat în activități de comercializare și transport a unor cantități importante de produse accizabile (țigarete), atât pe teritoriul României cât și pe cel al Uniunii Europene.
Țigările achiziţionate din Ucraina și Republica Moldova, au fost încărcate în autotrenuri aparţinând unor societăţi de transport controlate de segmentul extern al grupării (cetăţeni ucraineni), fiind disimulate în alte categorii de mărfuri (bomboane, dulciuri etc.), iar după introducerea în România, transportate către depozite intermediare (deținute de membrii grupării care se ocupau de comercializarea țigaretelor), descărcate, reîncărcate în alte vehicule și transportate către alti clienți.
Țigaretele au fost introduse în România prin puncte de trecere a frontierei din județele Suceava și Tulcea, fie cu titlu de import, sub paravanul altor mărfuri legal transportate destinate unor societăţi din România, fie în regim de tranzit către ţări din afara spaţiului comunitar.
Segmentul intern al grupului infracțional format din cetățeni români, a avut ca principale atribuții identificarea și punerea la dispoziție a unor spații necesare pentru transbordarea țigărilor din automarfare și depozitarea lor temporară în condiții de maximă securitate, precum și identificarea unor clienți cu posibilități de distribuție semnificativă.
În cursul investigațiilor au fost realizate prinderi în flagrant și efectuate percheziții domiciliare în urma cărora au fost confiscate aproximativ 10 milioane de țigarete provenite din contrabandă.
Audierile urmează să se desfășoare la sediul DIICOT – Structura Centrală.
La activităţile de ieri, poliţiştii de frontieră ai ITPF Iaşi au beneficiat de sprijin din partea jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobile Bacău “Alexandru cel Bun”.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul D.I.I.C.O.T., Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliției Române şi Autoritatea Vamală Română.
Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și prezumția de nevinovăție, mai precizeaza sursa citata. (Sava N.).
Administratie
Poliţiştii de frontieră au descoperit și indisponibilizat, până la finalizarea cercetărilor, un autoturism estimat la o valoare de 300.000 lei, aflat în atenția autorităților din Germania

In Punctul de Trecere a Frontierei Calafat, s-a prezentat la control, un cetățean bulgar, în vârstă de 48 de ani, aflat la volanul unei autoplatforme, înmatriculată în Bulgaria, care circula pe ruta Germania-Bulgaria.
Cu ocazia efectuării verificărilor, polițiștii de frontieră doljeni au constatat faptul că autoturismul aflat pe platformă, marca Ford, model Ranger, an de înmatriculare 2023, figura ca bun căutat pentru confiscare, alertă emisă de către autoritățile din Germania în urmă cu câteva zile.
Șoferul autoplatformei a declarat poliţiştilor că nu avea cunoştinţă despre faptul că autoturismul se afla în litigiu.
Mijlocul de transport, estimat la o valoare de 300.000 lei, a fost indisponibilizat până la finalizarea cercetărilor.
În cauză, a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire la infracțiunea de furt, faptă prevăzută de art. 270, alin. 1 din Codul Penal, conform celor transmise de sursa citata. (Paul D.).
Administratie
Poliţiştii de frontieră au depistat 100 de cetăţeni din diverse state care au încercat să treacă ilegal frontiera în Ungaria, ascunşi în cinci mijloace de transport sau pe jos

La Punctul de Trecere a Frontierei Cenad, ITPF Timişoara, polițiștii de frontieră au efectuat formalităţile de frontieră, pe sensul de ieşire din ţară, pentru un cetăţean sârb în vârstă de 46 de ani. Bărbatul conducea o autoutilitară, înmatriculată în Germania și ar transporta, conform documentelor, canturi de plastic cu destinația Germania.
Acționând în baza profilului de risc, s-a procedat la efectuarea unui control amănunțit al mijlocului de transport în urma căruia, polițiștii de frontieră au descoperit, în compartimentul pentru marfă 25 de cetățeni străini.
Persoanele în cauză au fost conduse la sediul sectorului poliţiei de frontieră pentru cercetări. În cadrul verificărilor, colegii noștri au stabilit că persoanele sunt cetățeni din Pakistan, India și Vietnam cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani, intrați legal pe teritoriul României. Aceștia au declarat că intenţionau să ajungă ilegal într–un stat din vestul Europei.
Având în vedere aspectele constatate, poliţiştii de frontieră au demarat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat pentru cetățenii străini ascunşi în autoutilitară. Totodată, șoferul este cercetat pentru infracţiunea de trafic de migranţi, faţă de care judecătorul de dreptul si libertăţi din cadrul Tribunalului Timiş a admis propunerea procurorului de caz, fiind dispusă cercetarea în stare de arest preventiv pentru 30 de zile, pentru cetățeanul sârb.
De asemenea, poliţiştii de frontieră din cadrul Sectoarelor Poliţiei de Frontieră Jimbolia și Lunga au depistat în apropierea frontierei cu Serbia, paisprezece cetățeni străini care se deplasau pe jos și nu își justificau prezența în zone.
În cadrul verificărilor preliminare, polițiștii de frontieră au stabilit că cetățenii străini sunt din Nepal şi au vârste cuprinse între 20 și 44 de ani. Din primele declarații a rezultat că aceștia au încercat să treacă ilegal frontiera din România în Serbia, cu intenţia de a ajunge în vestul Europei.
În ambele situații, cetățenii străini au intrat legal în țară, în baza unor vize de muncă. Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat, la finalizare urmând a fi luate măsurile legale care se impun.
În aceeași zi, la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, s-au prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră pe sensul de ieşire din țară, un cetățean turc, un bulgar și un ceh aflați la volanul a două ansambluri rutiere înmatriculate în Turcia, respectiv Bulgaria și a unei autoutilitare înmatriculate în Cehia. Șoferii transportau un container modular, gresie și piese auto pentru societăți comerciale din Germania, Ungaria și Austria.
În urma efectuării controlului amănunţit asupra mijloacelor de transport, au fost descoperiţi, ascunşi în compartimentele pentru marfă, în total, 59 de cetăţeni străini.
Persoanele au fost preluate și transportate la sediul sectorului pentru cercetări unde, în urma verificărilor, poliţiştii de frontieră au stabilit că sunt cetăţeni din Siria, Turcia, Irak, Bangladesh, Nepal, Pakistan și Etiopia, intrați legal în România.
De asemenea, la Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac I, politistii au efectuat controlul asupra unui automarfar înmatriculat în Turcia, condus de un cetățean turc și au descoperit, în compartimentul destinat odihnei șoferului, două persoane. În cadrul verificărilor preliminare, polițiștii de frontieră au stabilit că sunt cetățeni din Siria.
Având în vedere aspectele constatate, poliţiştii de frontieră arădeni au demarat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de migranți pentru șoferi și tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat pentru cetățenii depistați ascunși, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale care se impun. (Paul D.).
-
Administratieacum 2 zile
Ne mai mira ca seful unor astfel de functionari corupti (naşul edilului) inspectează lucrările de pe Bulevard cand in acte apare doar ca şef al Poliţiei Locale Ploieşti?
-
Exclusivacum 4 zile
Cam atata se poate face, cand te confrunti cu rechini in roba de magistrat
-
Exclusivacum 4 zile
Ce impact vor avea măsurile de austeritate asupra polițiștilor?
-
Exclusivacum 2 zile
Minți „luminate” de întunericul provocat de scurtcircuitul neuronal!/Trăiască abuzurile, trăiască abuzatorii
-
Administratieacum 2 zile
Av. George Botez, consilier local: „Nu poți condamna 60.000 de ploieșteni sau chiar mai mulți să suporte frigul pentru că esti tu slab manager”
-
Exclusivacum 2 zile
Sistemul penitenciar zguduit din temelii datorita abuzurilor directorului general al A.N.P
-
Exclusivacum 4 zile
Imediat după moartea Sharei, polițiștii din Dumbrava Roșie, intenționat sau nu, au compromis grav ancheta
-
Exclusivacum 2 zile
Profit curat: peste cinci milioane de lei anul trecut, din alimente expirate, rugină și lipsă de igienă la fițe în Herăstrău