Connect with us

Actualitate

Raportul SIPA/ Arhiva SIPA- ilegalităţi, lucru de mîntuială, secretomanie şi operaţiuni dubioase

Publicat

pe

Am arătat în numărul anterior, în cadrul serialului în două episoade consacrat arhivei SIPA, că Hotărîrea de Guvern din 9 mai 2006 era cît se poate de clară. După această dată nu mai era nici un temei legal pentru activitatea unei Comisii.

Raportul publicat de Evenimentul zilei arată, însă, că prin OMJ din 31 mai 2007 se constituie o nouă Comisie. Cum membrii Comisei semnează Raportul din 14 aprilie 2008, ştim că din ea au făcut parte, printre alții, Horia Georgescu, Iuliana Scîntei, Marius Iosif. Raportul arată şi activitatea Comisiei:

„Membrii comisiei au efectuat 17 deplasări la sediul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi au procedat la desigilarea spaţiului de depozitare a arhivei care a aparţinut Direcţiei Generale de Pază şi Anticorupţie, depozitată la etajul 2, conform proceselor-verbale anexate, iar la plecare, de fiecare dată au sigilat ferestrele şi uşile de acces cu un nou sigiliu eliberat de Serviciul de Informaţii Clasificate al Ministerului Justiţiei. (…)

Membrii Comisiei au făcut observaţii cu privire la unităţile arhivistice verificate, care sînt menţionate în cuprinsul proceselor- verbale încheiate cu ocazia fiecărei deplasări.Toate unităţile arhivistice verificate scriptic în inventarele identificate în spaţiul de depozitare au fost depuse pe rafturi, în ordinea efectuării verificărilor cu indicatoare manuscrise referitoare la numărul de inventar”.

Despre cum se studia Comisia, fiecare dosar ne spune Horia Georgescu la emisiunea Probleme la zi, din 26 mai 2017, realizată la RRA de Alexandra Andon:

Realizator: Cum aţi procedat? V-aţi împărţit dosarele între membrii comisiei, unii dintre dumneavoastră au citit…

Horia Georgescu: Nu. Acolo am intrat tot timpul mai mulţi membri.

Realizator: E adevărat, dar cum procedaţi cînd inventariaţi? Luaţi un dosar şi vă uitaţi cu toţii la el?

Horia Georgescu: Vă explic exact cum procedam. În primul rînd că se întocmea un proces verbal foarte, foarte, detaliat, în care se spunea: «am luat un dosar, din biblioraftul respectiv, am studiat documentele de la fila x pînă la fila y», tocmai pentru…

Realizator: Toţi membrii comisiei în acelaşi timp.

Horia Georgescu: Toţi membrii comisiei în acelaşi timp, împreună. Deaia aceste aspecte foarte detaliate au fost consemnate în aceste procese verbale, tocmai pentru a se putea verifica mai tîrziu diseminarea unor informaţii, dacă cineva proceda în mod ilegal.

Realizator: Bun, perfect! Cum putem noi să verificăm în acest moment dacă au fost diseminate informaţii? Unde găsim procesele verbale?

Horia Georgescu: Procesele verbale sînt la Ministerul Justiţiei şi sînt parte integrantă din raportul de comisie.” Procesele verbale invocate sînt documentele a căror desecretizare ne-a promis- o de mult timp Tudorel Toader, fără s-o fi făcut pînă acum, în cadrul Operațiunii Ducerea proștilor de nas. Raportul arată că această Comisie şi-a încetat activitatea în luna decembrie 2007.

Pe 15 ianuarie 2008, vine ministru interimar Teodor Meleşcanu. Ca de obicei, ştim puţine lucruri despre activitatea sa în fruntea Ministerului. Ar trebui, poate, întrebat dacă i s-a spus ceva despre SIPA, despre Comisie.

Pe 20 februarie 2008, e numit ministru Cătălin Predoiu.

Duminică, 21 mai 2017, Cătălin Predoiu a intervenit – la cererea mea – la România lui Cristoiu de pe România TV pentru a răspunde întrebărilor mele şi ale Letiţiei Bădescu.

Fostul Ministru a arătat că desecretizarea Raportului nu e complicată:

„ -De cine depinde desecreterizarea? E secret de serviciu?

– Au trecut 10 ani de atunci, mi-e greu să vă spun. Sînt mai multe niveluri de secretizare, dar nu e din cîte îmi dau seama, rememorînd prevederile legale, o procedură foarte complicată în sine (…)”.

Cînd Cătălin Predoiu a dat interviul, Raportul nu fusese publicat. Pentru a fi de-a dreptul penibil, Tudorel Toader a declarat joi, 25 mai 2017, după publicarea Raportului, că-l va desecretiza, Conţinutul Raportului confirmă aprecierea lui Cătălin Predoiu. Nu era nici o problemă cu publicarea chiar de către Ministerul Justiţiei. Raportul arată că s-a cerut de către Comisie sesizarea SRI pentru neregulile constatate în activitatea Comisiilor anterioare.

Cătălin Predoiu susţine în intervenţia sa c-a trimis Raportul la CSAT: „

– Acest raport a fost trimis de dvs.la CSAT?

– La secretariat. O precizare destul de importantă – eu am făcut acest lucru pentru că am văzut că în hotărîrea de guvern se fac referiri la legea CSAT, la legea siguranţei naţionale. Nu vreau să spun nici mai mult nici mai puţin decît atît, nu vreau să afirm că sînt membri ai CSAT la momentul respectiv care l-au cunoscut, ci pur şi simplu că am făcut ceea ce izvora din spiritul şi litera hotărîrii, respectiv o depunere a acestui raport în secretariatul CSAT, respectiv la biroul de documente secrete din minister”.

La emisiunea de la RRA, Georgiana Iorgulescu se miră – şi pe drept cuvînt – că ministrul Cătălin Predoiu n-a sesizat Procuratura:

„Dar, în fine, domnul Predoiu susţine că l-a trimis la CSAT. Domnul Băsescu spune că nu ştie de aşa ceva. Dar eu vin şi întreb: de ce sântem în mentalitatea asta comunistă şi postcomunistă, că toate cheile acestei ţări se află în CSAT? CSATul e un for administrativ. E adevărat că se ocupă de siguranţa naţională, dar, în ciuda a ceea ce se spune, nu are voie să emită legi, deşi o face, protocoale…, de ce la CSAT?

Realizator: Dar chiar şi aşa, de ce domnul Predoiu să îl trimită?

Georgiana Iorgulescu: Dar de ce la CSAT? E ca şi cum…

Realizator: Dar de ce să îl trimită undeva, şi să nu acţioneze pe baza constatărilor unei comisii, pe care el însuşi a înfiinţat- o?

Georgiana Iorgulescu: Dar ministrul Justiţiei, doamnă, este membru în CSAT!

Realizator: E adevărat, dar ministrul Justiţiei face o comisie, aceea are nişte concluzii, de ce nu acţionează pe baza acestor concluzii?

Georgiana Iorgulescu: Păi, concluzia asta era, să se ducă la CSAT cu avizul conform şi CSAT-ul să hotărască. ”

Nu numai Georgiana Iorgulescu, dar şi alţii s-au mirat că un Document precum Raportul, care dezvăluie nereguli grave în gestionarea Arhivei, a fost tratat ca pe o simplă factură de gaze.

Traian Băsescu, fostul preşedinte, susţine că n-a ştiut de acest Raport. Să-l credem pe cuvînt.

Cel care-l ştia era Cătălin Predoiu, membru al CSAT.

Cum de s-a mulţumit Cătălin Predoiu cu simpla trimitere la Secretariatul CSAT? De ce nu l-a informat direct pe Traian Băsescu?

De ce nu l-a informat pe premierul Călin Popescu Tăriceanu?

Nu sunt singurele întrebări stîrnite de publicarea Raportului.

Sub presiunea Statului Paralel, dezbaterea a fost înăbuşită.

Nu e însă singura explicaţie pentru care nu s-a răspuns nici pînă acum la mai multe întrebări legitime:

1) Cele două Hotărîri de Guvern au fost date pe vremea cînd C.P. Tăriceanu era premier.

Ştia despre ce-i vorba?

Îşi aminteşte acum de afacere?

A întrebat-o vreodată pe Monica Macovei ce s-a ales de îndeplinirea Hotărîrii de Guvern?

Cînd s-a decis prelungirea termenului de la 8 mai 2006 la 30 iunie 2006 s-a discutat în Guvern şi de ce e nevoie de asta?

2) Călin Popescu Tăriceanu a fost premier din 2005 pînă în 2008.

Sub mandatul său au fost înfiinţate celebrele Comisii. De ce nu-l întreabă nimeni despre ele?

3) Comisia Chiuariu a fost înfiinţată pentru a studia Arhiva și a face propuneri de repartizare a Dosarelor către alte instituții, potrivit Hotărîrii de Guvern din 9 februarie 2006.

Rezultatul activităţii e un Raport. Nu despre cum să fie distribuită Arhiva, ci despre neregulile din activitatea Comisiei anterioare.

A avut mandat să facă şi asta? 4) Raportul face vorbire de o altă Comisie înfiinţată de Monica Macovei:

„La nivelul Seviciului de Informații Clasificate din cadrul Ministerului Justiției a fost identificată o arhivă redusă de documente aparținînd fostei DGPA și fostei SIPA. Documentele fac parte din categoria documentelor clasificate – toate nivelele de clasificare – dar nu sînt înregistrate sau sînt înregistrate defectuos în registrele speciale gestionate de acest serviciu Această componentă importantă a arhivei operative a fostei DGPA a fost inventariată de către o comisie desemnată de către fostul ministru Monica Macovei prin OMJ nr. 106/C/03.02. 2005.”

Raportul denunță faptul că „Membrii Comisiei (…) au ridicat documente din arhiva operativă aflată în cadrul Serviciului de Informații Clasificate din Ministerul Justiției pe care le-au predat ministrului de Justiției Monica Macovei.

Comisia actuală ( autoarea prezentului Raport) nu a putut identifica și nu cunoaște dacă documentele clasificate ( SSID, SS, S ) ridicate de membrii Comisiei ( …) au fost restituite de acești membri sau de către ministrul Justiției, Monica Macovei, și dacă alte măsuri de valorificare au fost dispuse de fostul ministru al Justiției Monica Macovei”.

Asta înseamnă că documentele folosite spre șantaj au fost luate indirect de la SIPA, prin intermediul Serviciului de Informaţii Clasificate.

La această Arhivă se referă Corneliu Turuianu în plîngerea sa?

În concluzie:

1) Afacerea Comisiilor care au umblat la Arhiva SIPA destăinuie un lung şir de ilegalităţi, lucru de mîntuială, secretomanie şi operaţiuni dubioase.

2) Deşi Raportul Comisiei Chiuariu, aprobat de Cătălin Predoiu pe 17 aprilie 2008, e trimis la CSAT, pentru că el semnala fapte cu iz de atentat la Siguranţa Naţională, din aprilie 2008 pînă acum, timp de 9 ani, adică, nimeni din CSAT n-a catadicsit să-i dea atenţie.

  1. Nici azi, după 9 ani de la elaborarea Raportului care denunță grave ilegalități, nu există nici un interes de a face lumină în afacerea dubioasă a Comisiilor. Dimpotrivă, pentru a ascunde și mai adînc adevărul prin perdele de ceață securistică, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, un exemplu strălucit de cum activează Băieții cu galoane pitite în izmenele de cazarmă, în loc să desecretizeze documentele despre Comisii, a găsit de cuviință să înființeze o altă Comisie! ( Ion Cristoiu)

 

Actualitate

Fortăreața Australiană: Noua strategie industrială care rescrie regulile apărării la Antipozi

Publicat

pe

De

Australia a lansat o strategie revoluționară, marcând cel mai recent efort de a-și consolida baza industrială de apărare suverană. Documentul, intitulat Strategia de Dezvoltare a Industriei de Apărare (DIDS), declanșează o reformă profundă a modului în care statul va dezvolta și achiziționa platforme militare în anii următori, adaptându-se unui context global tot mai volatil.

Infuzie de capital pentru inovație: Miza pe sectorul IMM-urilor

Un pilon central al noii strategii este investiția direcționată către sectorul privat. Guvernul a anunțat suplimentarea cu 80 de milioane de dolari australieni a programului de granturi pentru dezvoltarea industriei de apărare, ridicând plafonul total la 250 de milioane de dolari până în 2030. Această mișcare este concepută pentru a permite companiilor mici și mijlocii să inoveze, să extindă producția și să creeze locuri de muncă, oferind în același timp capacitatea de a scala soluțiile tehnologice conform cerințelor armatei.

„Cazul pentru o bază industrială suverană puternică nu a fost niciodată mai clar”, au subliniat oficialii guvernamentali, punctând necesitatea ca Australia să poată fabrica și susține echipamentele esențiale exact acolo unde și când este nevoie de ele.

Ghost Shark și ofensiva exporturilor: De la subutilizare la lider global

Strategia vizează, de asemenea, revitalizarea unui fond de 3 miliarde de dolari destinat sprijinirii exporturilor, un instrument considerat „subutilizat” de la înființarea sa în 2018. În centrul acestei noi ofensive comerciale se află vehiculul subacvatic autonom Ghost Shark, construit de Anduril, care a fost desemnat drept o capacitate de export prioritară.

Pe lângă promovarea tehnologiei pe piețele externe, marile companii contractante vor fi acum obligate prin lege să se implice activ în creșterea forței de muncă specializate din Australia, punând un accent deosebit pe programele de ucenicie și formare profesională.

Reforma structurală: Adio întârzierilor și depășirilor bugetare

Poate cea mai radicală schimbare este înființarea Grupului de Livrare a Apărării, o entitate care, în decurs de un an, se va transforma într-o agenție mamut. Aceasta va fuziona grupurile existente pentru achiziții, armament și construcții navale, într-o încercare de a corecta deficiențele sistemice care au dus, în trecut, la proiecte livrate cu întârziere și costuri mult peste așteptări.

Obiectivul final este construirea unei organizații de apărare mai agile și disciplinate, capabile să răspundă provocărilor strategice ale viitorului. Prin această resetare, Australia își propune să treacă de la un sistem birocratic greoi la unul bazat pe rezultate și responsabilitate, așa cum o cere actualul mediu de securitate.

Citeste in continuare

Actualitate

Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate

Publicat

pe

De

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.

Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc

Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.

Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.

Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO

Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.

Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale

Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.

Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației

Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.

Citeste in continuare

Actualitate

Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale

Publicat

pe

De

Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.

O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică

Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).

Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor

Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.

Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale

Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.

Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului

Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

Republica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX

Din fabrica de suc, direct la tarabă În urma declanșării investigației privind deșeurile din cadrul fabricii Coca‑Cola din Ploiești și...

Exclusiv17 ore ago

Republica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor

Trei firme și-un singur mare paravan: „Nu se vede beneficiarul, deci nu există” În România, țară cu peste 900.000 de...

Exclusiv17 ore ago

Nu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum

Mitul oficial: „Nu mai avem oameni pentru șefii de mâine” De la un simplu anunț al Penitenciarului Slobozia pentru ocuparea...

Exclusiv17 ore ago

Condiții grele și toxicitate birocratică: Sindicatul ‘Diamantul’ dă MAI în judecată pentru răspunsuri fantomă

Sindicatul vs. Ministerul: fluturașul de salariu, noul document secret de stat Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a decis să scoată...

Exclusiv2 zile ago

Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)

„S-a stins lumina la clanuri”. Dosarele cu miros de grajd, coca-cola toxică și doctori de vite cu costume de firmă...

Exclusiv2 zile ago

„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)

După ce în episodul XV am arătat cum IPJ Prahova plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la...

Exclusiv2 zile ago

Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)

Doi deținuți, trei ofițeri și o demonstrație practică: „Cum să faci praf autoritatea uniformei în câteva secunde” Scena de la...

Exclusiv2 zile ago

Smiorcăială „de excelentă” la instanță: jandarmii plâng de mila bugetului, dar ascund propriile prostii și abuzuri (Document)

Lacrimi pentru buget, tăcere pentru pagubiți Într-un dosar pe majorarea de „excelență”, argumentele depuse de jandarmi la instanță sunt croite...

Exclusiv2 zile ago

Republica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului

Regionalizare pe hârtie, garduri în realitate În timp ce alte instituții intră în era digitală, Administrația Națională a Penitenciarelor se...

Exclusiv3 zile ago

Ordinul Secret S/7/2018: Cum își ascunde M.A.I. „misiunile speciale” de împărțit bani între șefi

Sindicat vs. Minister: începe războiul pe bani publici și secrete de carton Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (CIF 19544011, cu...

Exclusiv3 zile ago

Statul radioactiveșuat: cum a aruncat Guvernul 1.060 de tone de deșeuri nucleare în curtea românilor și a plecat acasă

Statul eșuat? Nu, statul radioactiv. România, țara în care guvernanții lasă uraniul la soare România nu mai este doar „stat...

Exclusiv4 zile ago

Mafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”

Băieții cu girofar și rezervor fără fund În mijlocul Poliției Române, acolo unde ar trebui să miroasă a lege și...

Exclusiv4 zile ago

Polițist la 40 de grade: dacă nu te omoară infractorul, te topește statul la serviciu

Caniculă cu 40+ grade, polițist în stradă: statul la umbră, cu OUG-ul în buzunar În timp ce în foarte multe...

Exclusiv4 zile ago

Promovări la Poliție, după un an de pauză: se mișcă melcul bugetar prin MAI

“Veste mare” în MAI: după un an de amorțeală, s-au găsit vorbele, nu și fondurile După aproape un an în...

Exclusiv5 zile ago

Când poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan

„Poliție aservită” și poliție iritată: Recorder aprinde fitilul, Drăgan detonează conferința Un reportaj Recorder – „Poliție aservită” – publicat în...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv