Actualitate
Dezvăluiri BOMBĂ despre implicarea SRI în afacerea Cuprului: CEI DOI COLDEA
Mi se trage dintr-o utopie: doream ca industria românească de cupru să fie un întreg, Am luat o firmă în faliment, nu la privatizare, și am vrut să integrez industria în România. Am călcat atunci pe bec, am deranjat, a declarat sâmbătă seară la Antena 3 omul de afaceri Horia Simu, fost bancher la Citibank.
La Cuprumin era director economic un anume domn Eugen Coldea. Sunteți jurnaliști de investigație, verificați, a spus Simu.
SRI făcea presiuni concrete în afacerea cu cupru. Voi depune mărturie în fața instanței, unde voi spune întregul film cu toate detaliile și legăturile în fața Curții de Apel, a precizat Horia Simu, care e acuzat de DNA în mai multe dosare ANRP.

Despre Eugen Coldea de la Cuprumin Abrud FLUX 24 a scris că potrivit unor surse ar fi vărul fostului șef operativ al SRI, generalul Florian Coldea.
Banii ceruți de fostul șef al al Comunității de Informații, Daniel Moldoveanu, erau pentru SRI în afacerea Cuprumin. Erau taxă de protecție. De fapt mi s-a cerut să cedez niște drepturi litigioase, a susținut Horia Simu.

Fostul șef al Comunității serviciilor de informații, Daniel Moldoveanu, a venit la mine în 2009 și mi-a spus: MI S-A DAT VOIE să fac, să rezolv niște retrocedări de la ANRP și vreau să îmi dai 50 la sută dintr-una din retrocedările tale, a dezvăluit Simu.

Horia Simu a fost denunțat la DNA de Daniel Moldoveanu după ce a acceptat să îi cedeze la notar 25%, nu 50% cât acesta solicitase, dintr-una din retrocedările de drepturi litigioase pe care le cumpărase. În aceeași zi, Simu a fost denunțat la DNA și de cei doi intermediari folosiți de Daniel Moldoveanu în tranzacție. Moldoveanu era la data când i-a solicitat o parte din afacere lui Simu șeful Comunității de Informații și consilier de stat la Administrația Prezidențială.
La C urtea de Apel București a fost depusă o plângere împotriva deciziei procurorilor DNA de a-l acoperi pe fostul consilier de stat care a îndeplinit funcția de ȘEF AL COMUNITĂȚII NAȚIONALE DE INFORMAȚII, Daniel Moldoveanu, în timpul preşedinţiei lui Traian Băsescu.
Omul de afaceri Horia Simu a depus plângere împotriva solutiilor dispuse prin rechizitoriul prin care acesta a fost trimis în judecată într-unul din dosarele ANRP și care vizează în special statutut special obținut la DNA de către Daniel Moldoveanu în ciuda faptului că existau mai multe denunţuri despre implicarea acestuia în scandalul dosarelor ANRP.
Moldoveanu a depus un denunț la DNA împotriva lui Simu, iar apoi în declarațiile depuse la dosar s-a contrazis în mai multe rânduri. Împotriva sa DNA nu a luat însă nici o măsură cu toate că mai mulți martori l-au indicat pe acesta ca unul din personajele cheie din scandalul retrocedărilor.
În plângere se solicită să se verifice prin ce mijloace Daniel Moldoveanu în calitate de ŞEF AL COMUNITĂȚII NAȚIONALE DE INFORMAȚII avea acces la informaţii despre dosarele de la ANRP şi cum a ajuns să depună un denunţ la DNA.(Flux 24)
Actualitate
„911” pentru datele de luptă: Cum vrea armata să elimine birocrația digitală de pe câmpul de bătălie
Într-o eră în care informația circulă mai rapid decât proiectilele, Armata a lansat un program pilot revoluționar menit să rezolve una dintre cele mai mari frustrări ale comandanților moderni: blocajele de date. Army Data Operations Center (ADOC), structură înființată oficial pe 3 aprilie, promite să preia povara tehnică de pe umerii unităților tactice, permițându-le acestora să se concentreze pe luptă, nu pe erorile de conexiune.
Serviciul de urgență al soldatului digital
ADOC a fost conceput ca un „număr de urgență 911” pentru forțele operaționale. În prezent, diviziile și echipele de date tactice se lovesc constant de dificultatea de a conecta obiecte de date din medii cloud diferite sau de a integra sisteme de misiune complexe în spațiul tactic de comandă și control (C2).
Generalul de brigadă Michael Kaloostian a explicat că misiunea ADOC este de a deveni punctul central de sprijin care să elimine aceste „dureri de cap” tehnice. Până acum, echipele de date din cadrul diviziilor erau adesea lăsate să se descurce singure în fața unor probleme sistemice, fără a avea un „help desk” dedicat pe care să îl poată apela în momente critice.
Războiul cu birocrația și latența: Cazul Diviziei 4 Infanterie
Trecerea la o armată centrată pe date nu este îngreunată doar de tehnologie, ci și de o „birocrație anacronică”. Numeroasele cereri de acces și procedurile administrative învechite împiedică fluiditatea informațiilor între aliați sau între diferite platforme interne.
Un exemplu elocvent a fost înregistrat recent în cadrul Diviziei 4 Infanterie. În timpul unui exercițiu, militarii s-au confruntat cu o latență majoră a datelor pe platforma de informații a Armatei, fapt ce a perturbat fluxul de țintire. În loc să coordoneze atacul, utilizatorii au fost forțați să piardă timp prețios încercând să identifice cauza tehnică a întârzierii. ADOC intervine exact în aceste scenarii, preluând diagnosticarea și rezolvarea problemelor de latență în timp real.
Datele, noua muniție: Dincolo de puterea de foc tradițională
Viziunea liderilor militari este categorică: rubrica câmpului de bătălie s-a schimbat fundamental. Dacă în trecut succesul era definit de puterea de foc brută, astăzi victoria aparține celui care poate procesa datele și poate lua decizii mai rapid decât adversarul.
„Datele sunt noua muniție”, susțin oficialii de rang înalt, subliniind că inteligența artificială și învățarea automată (Machine Learning) sunt inutile dacă informația nu poate circula liber între eșaloane. ADOC servește drept nod central de gestionare a acestui flux, transformând volumul uriaș de date — sub care Armata riscă uneori să se „înece” — într-un avantaj strategic clar.
Un experiment de 180 de zile cu mize uriașe
Operând sub egida Army Cyber Command, ADOC este un program pilot cu o durată inițială de 180 de zile. Această perioadă va servi drept plan pentru crearea unei structuri permanente. Deși este o entitate tânără, centrul a primit deja solicitări de asistență de la unități de elită, precum Corpul XVIII Aeropurtat, și chiar de la biroul Chirurgului General.
Spre deosebire de alte structuri, ADOC este susținut în principal de specialiști civili — ingineri de date, ingineri software și experți în arhitecturi de inteligență artificială. Deși momentan nu utilizează furnizori externi, centrul este deschis către orice operațiune curentă, prioritizând nevoile imediate ale luptătorilor din prima linie. Obiectivul final este clar: transformarea Armatei dintr-o forță industrială într-una digitală, capabilă să domine prin viteză decizională.
Actualitate
Pariul de 1,5 trilioane: Între ambiția militară și zidul politic de pe Capitol Hill
Pentagonul a lansat un asalt bugetar fără precedent, solicitând suma record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Această propunere mamut, compusă dintr-un buget de bază de 1,15 trilioane și o cerere de reconciliere de 350 de miliarde, se anunță a fi mărul discordiei într-un Congres profund divizat. Deși cifrele par să satisfacă cerințele celor care solicită o înarmare accelerată, magnitudinea sumei reprezintă un obstacol psihologic și politic greu de depășit, fiind pentru prima dată în istorie când bugetul de bază depășește pragul simbolic de un trilion de dolari.
Echilibru pe sârmă: Labirintul politic al reconcilierii
Strategia de finanțare se bazează pe un mecanism legislativ delicat. Prima bătălie se va da pentru pachetul de reconciliere de 350 de miliarde de dolari, o sumă de peste două ori mai mare decât cea aprobată anul trecut. Deși teoretic necesită doar o majoritate simplă în Senat, situația în Camera Reprezentanților este critică. Cu o majoritate republicană extrem de fragilă, orice dezertare din rândul conservatorilor fiscali — care privesc cu scepticism creșterea cheltuielilor prin acest proces — poate bloca întregul proiect.
Provocarea este dublă: liderii camerei trebuie să împace aripa dură a partidului cu membrii moderați, care se tem de tăierile compensatorii din programe sociale vitale precum Medicare sau Medicaid. Orice pas greșit în această manevră politică riscă să transforme ambiția Pentagonului într-un eșec legislativ răsunător.
Dilema celor 60 de voturi și spectrul alegerilor
Dacă pachetul de reconciliere pare dificil, bugetul de bază de 1,15 trilioane se confruntă cu un zid aproape insurmontabil în Senat. Aici, pragul de 60 de voturi impune un compromis bipartizan, o misiune aproape imposibilă având în vedere tăierile propuse în sectoarele locuințelor, sănătății publice și asistenței alimentare. Democrații, care cer în mod tradițional paritate între creșterile pentru apărare și cele civile, nu par dispuși să accepte o consolidare militară finanțată prin sacrificarea programelor sociale.
Mai mult, proximitatea alegerilor de la jumătatea mandatului complică și mai mult calendarul. Există un risc real ca negocierile să fie suspendate până în noul an, moment în care echilibrul de forțe din Congres s-ar putea schimba radical, forțând administrația să reia procesul de la zero sau să accepte condiții drastice de la o opoziție posibil întărită.
Modernizarea „pe datorie”: Tehnologia viitorului sub semnul intrebării
Din punct de vedere tehnic, bugetul pentru 2027 depășește chiar și ritmul de înarmare din era Reagan. Propunerea include investiții masive în priorități de ultimă generație: 17,5 miliarde de dolari pentru programul „Golden Dome”, 5 miliarde pentru vânătorul de generația a șasea F-47 și primele fonduri pentru noua clasă de nave de luptă „Trump”.
Totuși, analiștii avertizează asupra unei strategii riscante: „ipotecarea modernizării”. O proporție uriașă de 93% din finanțarea pentru muniții — esențială în contextul tensiunilor globale actuale — depinde de fondurile de reconciliere, care sunt, prin natura lor, temporare. Planurile pe termen lung arată că, după acest vârf de 1,5 trilioane, finanțarea suplimentară va dispărea, lăsând Pentagonul în situația ingrată de a încerca să susțină tehnologii de miliarde cu bugete mult diminuate în anii următori.
Tactica maximalistă și realitatea industriei
Există posibilitatea ca această cifră astronomică să fie, în realitate, o tactică de negociere. Prin adoptarea unei poziții maximaliste de la început, administrația își creează spațiu de manevră pentru a obține un buget final care, deși mai mic decât cererea inițială, ar fi totuși superior oricărei alocări anterioare.
Rămâne însă întrebarea fundamentală: poate industria de apărare să absoarbă și să transforme acești bani în capacitate militară reală într-un timp atât de scurt? Fără o viziune clară asupra sustenabilității post-2027, acest salt bugetar riscă să creeze o „bulă” de modernizare care se va sparge exact când provocările geopolitice vor deveni mai presante.
Actualitate
Bătălia pentru Orbită: Statele Unite alocă resurse gigantice pentru „Domul de Aur” în bugetul anului 2027
Solicitarea bugetară a Forțelor Spațiale americane pentru anul fiscal 2027 marchează o accelerare fără precedent a investițiilor militare, punând bazele tehnologice și financiare pentru ambițiosul proiect „Golden Dome” (Domul de Aur). Această inițiativă de apărare antirachetă a administrației Trump devine motorul principal al cheltuielilor, vizând transformarea spațiului într-o barieră impenetrabilă prin sisteme avansate de monitorizare și rețele de date de ultimă generație.
Miliarde pentru „Ochii” de pe Orbită: Revoluția detectării timpurii
Forțele Spațiale propun o sumă colosală de 6,4 miliarde de dolari pentru cercetarea și dezvoltarea celor trei piloni ai avertizării timpurii: constelația de ultimă generație Next-Gen OPIR, sistemul rezilient MWT-MEO (orbită terestră medie) și stratul de urmărire în orbită joasă (LEO) gestionat de Space Development Agency (SDA).
O schimbare strategică majoră este realinierea acestor programe sub o nouă structură de comandă unificată. Deși finanțarea totală crește, documentele bugetare indică și decizii drastice: proiectul Northrop Grumman pentru doi sateliți polari a fost redus la zero în planificarea actuală, în timp ce programul MWT-MEO primește un impuls masiv, cu o solicitare de 1,4 miliarde de dolari, dublu față de anul precedent. Primele lansări pentru noua rețea de 30 de sateliți sunt deja programate pentru începutul anului 2027.
Țintele în mișcare nu mai au scăpare: Tehnologia GMTI și AMTI rescrie regulile jocului
Un capitol esențial al noului buget este dedicat capacității de a urmări din spațiu țintele aflate în mișcare, fie că sunt la sol (GMTI), fie în aer (AMTI). Deși detaliile tehnice rămân sub sigiliul clasificării, cifrele vorbesc de la sine despre importanța acestor „radare orbitale”.
Pentru monitorizarea țintelor aeriene (AMTI), solicitarea bugetară explodează cu peste 7 miliarde de dolari, fonduri direcționate către achiziții prin mecanisme de reconciliere financiară. Această infuzie masivă de capital sugerează că Pentagonul dorește implementarea rapidă a unei capacități de supraveghere globală care să elimine orice „unghi mort” în fața amenințărilor hipersonice sau a aviației stealth inamice.
Internetul Războiului: SDN și arhitectura „coloanei vertebrale” a comunicațiilor
În centrul conceptului „Domul de Aur” se află nevoia unei transmisii de date ultrarapide între senzori și sistemele de armament. Forțele Spațiale solicită pentru prima dată 1,48 miliarde de dolari pentru Space Data Network (SDN), o rețea hibridă militar-comercială menită să asigure fluxul informațional în orice condiții de conflict.
Dezbaterea strategică actuală se concentrează pe integrarea proiectului anterior MILNET (operat de SpaceX) ca o „coloană vertebrală” de comunicații în orbită joasă. Această rețea ar urma să includă mai mulți furnizori comerciali, creând un sistem de tip „mesh” care să reziste atacurilor cibernetice sau fizice, asigurând că datele de interceptare ajung la destinație în milisecunde.
Enigma din umbră: Fonduri record pentru activități speciale și interceptori secreți
Cea mai misterioasă secțiune a bugetului pentru 2027 este saltul spectaculos de la 712 milioane la 2 miliarde de dolari pentru „Activități Spațiale Speciale”. Experții din industrie speculează că acest „cont colector” ascunde finanțarea pentru prototipurile de interceptori spațiali – elementele active ale Domului de Aur care vor avea misiunea de a distruge fizic rachetele inamice direct de pe orbită.
Prin acest buget record, spațiul încetează să mai fie doar un domeniu de suport și devine linia întâi a apărării naționale. Integrarea logisticii, a senzorilor de înaltă rezoluție și a capacităților de atac sub umbrela „Domului de Aur” semnalează o schimbare de paradigmă în doctrina militară a Statelor Unite, unde supremația tehnologică orbitală este considerată singura garanție a securității globale.
-
Exclusivacum 3 zileACADEMIA „DUPĂ URECHE”: Cum transformă ANP pușcăria în Vestul Sălbatic, unde legea e un mit și „experiența” e bătutul pe umăr
-
Exclusivacum 4 zileNOAPTEA MINȚII LA IGPR: Cum să pedepsești un polițist care a avut „tupeul” să aplice legea în fața „zeilor” de la Ordine Publică
-
Exclusivacum 3 zileMIRACOLUL DE PAȘTE LA MAI: Cum transformă ministerul munca polițiștilor în economii de lux pe spinarea „prostimii” cu epoleți
-
Exclusivacum o ziEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 3 zileOspiciul Antigrindină: Marea „pârjoleală” programată până în 2040 și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia norilor!
-
Administratieacum 2 zileLumină și renaștere: Mesajul de credință al comunității din Dumbrăvești în prag de Sfintele Paști
-
Administratieacum 2 zileLumina Învierii: HIDRO PRAHOVA – Un mesaj de speranță și solidaritate pentru intreaga comunitate
-
Administratieacum o ziLecție de integritate în prag de sărbători: Un polițist din Giurgiu a salvat liniștea unui bătrân după ce i-a returnat o mică avere găsită în parcare



