Senatorul Ninel Peia declară: sistemul de presă din România a fost răpit de interese obscure și de patroni interesați doar de profit și influență, iar jurnaliștii de bună credință sunt victimele acestei deveniri.

Un trecut de elită, o realitate de umilință

„Când am pășit în parlament pentru prima dată, în decembrie 2012, am avut privilegiul să întâlnesc adevărați jurnaliști. Îi recunoșteai din priviri, din pixul uzat și din insistența de a spune adevărul, oricât de incomod ar fi fost”, mărturisește Peia. El amintește că, pe vremea aceea, jurnalismul era o meserie de onoare, o profesie de luptă pentru libertate și transparență.

Tinerii sunt acum victimele unui sistem corupt

„Astăzi, însă, în loc de curaj, vedem tineri jurnaliști cu telefoane de peste o mie de euro, dar sufletul lor e în genunchi. Nu pentru că n-ar avea curaj, ci pentru că patronii, cei conectați la contracte cu statul, le-au băgat frica în oase. Le spun: ‘Ai grijă ce întrebi, că mă sună șefu’!’”, acuză senatorul. În opinia sa, patronii de presă din România nu mai sunt gazetari, ci samsari de influență, vânzători de liniște.

Patronii din presă, intermediari ai amenințărilor și șantajului

„Ei vând nu spațiu publicitar, ci liniște. Încasează milioane de la partide, ministere, primării, în timp ce reporterii adevărați sunt ținuți pe salarii de mizerie, ca chelnerii de breaking news”, explică Peia. În aceste condiții, doar o categorie selectă de jurnaliști, apropiați de serviciile secrete și de cercurile de influență, se bucură de salarii grase și privilegii, în timp ce ceilalți muncesc în tăcere și frică.

O generație de jurnaliști mai înțeleaptă decât cred patronii

„Aceasta este o păcăleală, pentru că acești tineri, cei pe care-i numiți ‘norocoși’, sunt mai deștepți decât cred patronii. Ei au încă puterea de a se uni, de a-și face vocea auzită și de a schimba sistemul”, avertizează senatorul. Potrivit lui Peia, dacă acești jurnaliști se vor uni și vor acționa împreună, vor reuși să recupereze meseria de jurnalist adevărat și să înlocuiască tăcerea și corupția cu adevărul.

Un îndemn la acțiune: nu mai acceptați salarii de mizerie

„Nu mai acceptați salarii de batjocură! Dacă patronii, cei care încasează milioane și fac profit din publicitate de la stat, vă plătesc cu 5.000 de lei sau mai puțin, înseamnă că vă fură. Și dacă lucrați pentru salarii de doi lei sau pe bani negri, veți scrie minciuni, iar sistemul devine și mai corupt”, arată Peia.

Patronii, atenție!

„Cei care cred că pot cumpăra tăcerea presei cu salarii de mizerie și mese scumpe la restaurante de partid trebuie să știe că nu au cumpărat decât liniștea vremelnică înaintea furtunii. Pentru că această generație de jurnaliști e mai deșteaptă decât cred ei,” avertizează senatorul.

În concluzie, Peia susține că în ciuda fricii și a fricii instituționalizate, există în fiecare redacție cel puțin un jurnalist care se gândește, în tăcere, cu speranță: „Azi n-am scris ce trebuia. Mâine o să scriu.”

Eveniment de excepție dedicat patrimoniului industrial și mentalității locale

Pe data de 17 mai 2025, Muzeul Județean de Științele Naturii Prahova va marca cea de-a XXI-a ediție a evenimentului Noaptea Muzeelor, prin deschiderea secției Muzeul Petrolului, situată în Ploiești, pe strada Dr. Dumitru Bagdazar nr. 8.

O noapte dedicată istoriei industriei petroliere

Evenimentul extinde orarul tradițional, fiind deschis publicului între orele 17:00 și 22:00, și invită vizitatorii să descopere colecția dedicată evoluției industriei petroliere din România. În cadrul acestui program de observare nocturnă, muzeul oferă acces la o serie de exponate valoroase, care ilustrează dezvoltarea resurselor petroliere și impactul lor asupra regiunii.

Exponate emblematice și obiecte de colecție

Printre piesele expuse se numără documente originale, hărți geologice, diorame, machete tehnice și unelte din secolul al XIX-lea. Printre acestea se află și macheta fabricii de gaz din 1856 a fraților Mehedințeanu, precum și o instalație de foraj mecanic utilizată în primele faze ale exploatării petroliere.

Importanța patrimoniului petrolier în dezvoltarea regională

Muzeul Petrolului documentează evoluția industriei petrolului, care a avut un impact major în restructurarea economică a regiunii Prahova. În plus, această industrie a jucat un rol esențial în modernizarea infrastructurii și în definirea identității urbane a orașului Ploiești.

Noaptea Muzeelor: o inițiativă europeană cu rădăcini mondiale

Noaptea Muzeelor a fost inițiată în Franța și s-a extins apoi în întreaga Europă, fiind organizată cu sprijinul Consiliului Europei, UNESCO și al Internaționalului Muzeelor. În România, acest proiect este coordonat de Rețeaua Națională a Muzeelor, iar în această ediție beneficiază de suportul oficial al Ministerului Culturii, fiind inclus în tema „Educație prin cultură. Dezvoltare prin cultură.”

Valoarea patrimoniului industrial în context socio-economic

Participarea Muzeului Petrolului la această manifestare reafirmă convingerea că patrimoniul industrial nu este doar o relicvă trecută, ci o resursă valoroasă pentru înțelegerea profundă a proceselor economice și sociale care au contribuit la formarea României moderne.

Modificările vizate de Ordinul publicat pentru Consultare

În data de 14 mai, Ministerul Justiției a lansat pentru dezbatere publică un proiect de ordin prin care se propune actualizarea tarifelor pentru expertizele criminalistice efectuate de Institutul Național de Expertize Criminalistice și laboratoarele interjudețene afiliate. În urma acestei inițiative, au fost stabilite noile reglementări tarifare pentru serviciile de expertiză.

Tarifele propuse pentru expertizele criminalistice

Potrivit anexei la proiectul de ordin, tarifele vor fi următoarele:

• Prima expertiză: 1.550 lei pentru analiza a 1-3 probleme, iar pentru fiecare problemă suplimentară, se vor percepe 150 lei.
• O nouă expertiză: 1.550 lei pentru primele 1-3 probleme, plus 150 lei pentru fiecare problemă adițională.

Autoritățile urmăresc să sincronizeze tarifele cu realitatea economică și să asigure un nivel echitabil de remunerare pentru specialiști, în timp ce procesul de avizare și implementare urmează să fie finalizat după dezbaterea publică. (Sava N.).