Connect with us

Actualitate

PUŞCULIŢA LOR (I). TOATE CONTRACTELE DE MILIOANE DE EURO ALE „ECHIPEI SRI G.MAIOR – F.COLDEA” PENTRU SEBASTIAN GHIŢĂ. GRUPUL”SRI-ASESOFT” ORGANIZAT PE BANI PUBLICI  

Publicat

pe

 

SRI, principala structură de informaţii a României, admite în premieră, în Martie 2017, în urma unei solicitări în baza legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, faptul că a atribuit, din bani publici, în perioada 2005-2017, mai multe contracte firmelor din “Grupul ASESOFT” controlat de Sebastian Ghiţă în valoare totală de 4,57 milioane de euro. Cel mai mare contract de furnizare a fost atribuit de SRI printr-o excepţie prevăzută de la aplicarea prevederilor legale pentru că „îndeplinirea” lui de către o firmă controlată de Sebastian Ghiţă ar fi „necesitat impunerea unor măsuri speciale de siguranţă, pentru protejarea unor interese naţionale”. Majoritatea contractelor atribuite de SRI din bani publici către “Grupul ASESOFT” au inclus furnizare de echipamente tehnice şi de software pentru SRI, inclusiv componente pentru interceptări, au fost clasificate şi au fost încheiate de SRI cu 7 firme din cele 53 ale “Grupului ASESOFT”. Confirmarea SRI din 2017 în privinţa încheierii contractelor cu firmele „Grupului ASESOFT” vine după ce, în anul 2013, SRI nega orice fel de informaţii privind încheierea de contracte cu societăţi controlate de Sebastian Ghiţă, pentru ca ulterior, în 2014, să recunoască faptul că a încheiat contracte din bani publici cu doar două dintre societăţile „Grupului ASESOFT” fără a prezenta şi valoarea lor .

  • 2007 ŞI 2010: ASESOFT INTERNATIONAL, FIRMA MAMĂ A IMPERIULUI S.GHIŢĂ, CONTRACTE DE 1,22 MILIOANE DE EURO DIN BANI PUBLICICU SRI
  1. Sebastian Ghiţă, mama lui Ghiţă, tatăl lui Ghiţă şi fratele lui Ghiţă, poreclit „Bilă”, furnizează „produse” pentru SRI

Două răspunsuri oficiale din 11 Iulie 2014 (foto dreapta), pe vremea când director al SRI era George Maior şi un altul din 10 Martie 2017 (foto sus), transmis de actuala conducere a SRI în fruntea căreia este Eduard Raul Hellvig, în baza legii 544/2001, arată că principalul serviciu de informaţii al României a avut de-a lungul timpului două contracte pe bani publici cu firma SC ASESOFT INTERNATIONAL SA. Primul răspuns, din 2014, demonstrează că respectivele contracte pe bani publici cu SC ASESOFT INTERNATIONAL SA SRI le-a derulat în anii 2007 şi 2010, fără ca SRI să prezinte şi valoarea totală a acestor contracte, deşi a fost solicitată.

Iar în al doilea răspuns, pe aceeaşi temă, oferit în 2017, SRI susţine că, în ultimii 12 ani, contractele SRI derulate cu societatea ASESOFT INTERNATIONAL SA, firma mamă a “grupului Asesoft”, au fost în valoare totală de 5.508.296,30 lei. Adică 1.224.065,84 de euro din bani publici.

În 2007, în timpul derulării primului contract cu SRI şi în timp ce instituţia era condusă de echipa George Maior- Florian Coldea, iar director tehnic al SRI era generalul Dumitru Zamfir, firma ASESOFT INTERNATIONAL SA, înfiinţată deja de 6 ani, era societatea cea mai importantă a “grupului Asesoft”, firma fanion. În 2007, la momentul încheierii primului contract cu SRI (foto stânga), ASESOFT INTERNATIONAL SA era deţinută în mod direct de Sebastian Ghiţă cu 99,4%, de mama lui Sebastian Ghiţă, Maria Ghiţă, cu 0,14%, de tatăl lui Sebastian Ghiţă, Petre Ghiţă cu 0,14%, de fratele lui Sebastian Ghiţă, Alexandru Ghiţă, poreclit „Bilă”, cu 0,14% şi de Elena Vasile cu 0,14%, din iunie 2005, administrator unic al firmei fiind Alexandru Iacobescu, mâna dreaptă a lui Sebastian Ghiţă care l-a înlocuit în această calitate de administrator chiar pe Ghiţă.

SRI a susţinut că primul contract cu ASESOFT INTERNATIONAL din 2007, deţinută în mod direct la acea vreme de familia Ghiţă, a fost atribuit în sistem concurenţial, prin procedura licitaţiei deschise şi a avut ca obiect “furnizarea de produse” către SRI. Mai mult, reprezentanţii SRI au susţinut că primul contract al ASESOFT INTERNATIONAL cu SRI “s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, informaţiile publice putând fi accesate în SEAP”. Numai că potrivit Sistemului Electronic al Achiziţiilor Publice, contractul din 2007 dintre SRI şi firma familiei Ghiţă nu se regăseşte în SEAP, fiind cel mai probabil clasificat.

  1. O controversată istorie transpartinică şi primul incident. Sebastian Ghiţă, identificat „călcâiul lui Ahile” al echipei de conducere a SRI, George Maior – Florian Coldea

Pe 4 Octombrie 2006, George Maior este validat de plenul Parlamentului ca director cu acte în regulă al Serviciului Român de Informaţii. Cu mai bine de un an înainte, Florian Coldea fusese avansat la gradul de locotenent colonel şi numit prin decret de preşedintele României, Traian Băsescu, prim adjunct al SRI, din Iulie 2006 şi până pe 4 Octombrie 2006 îndeplinind funcţia de director interimar al SRI, după demisia lui Radu Timofte.

La acea vreme, în 2007, Sebastian Ghiţă avea doar 29 de ani, era deja apropiat de George Maior, Victor Ponta, Dorin Cocoş, şi ajunsese să fie mai ataşat de cercurile de dreapta (foto dreapta) decât cele de stânga ale politicii, nefiind un susţinător al suspendării preşedintelui din 2007, aşa cum nu a fost nici un susţinător al suspendării din 2012. În 2007, „Grupul ASESOFT” al lui Ghiţă începuse deja să devină un contractor privilegiat al instituţiilor de stat, primele contracte din bani publici primindu-le încă din anii 2001, pe vremea guvernării Adrian Năstase, în zona informatizării administraţiei centrale şi locale, în baza relaţiilor pe filieră de partid.

În 2001, Sebastian Ghiţă primeşte un contract din bani publici de 1 milion de dolari de la primarul Ploieştiului, Emil Calotă, pentru realizarea a 12 sisteme informatice integrate pentru primăria Ploieşti.

În 2002, Sebastian Ghiţă primeşte un alt contract din bani publici de 1,7 milioane de euro de la părintele său spiritual pe linie de partid, Mircea Cosma (foto stânga), şef al Consiliului Judeţean, pentru achiziţionarea unui sistem informatic integrat şi de echipament de calcul necesar informatizării a peste 100 de primării prahovene, contactul făcând parte dintr- un parteneriat public-privat.

În 2003, tot prin firma mamă a „Grupului ASESOFT” deţinută de el, Sebastian Ghiţă semnează un alt contract pe bani publici de 356.000 de euro din Casa de Asigurări de Sănătate Publică Prahova, iar în anii ulteriori 2005-2006, Sebastian Ghiţă prin „Grupul ASESOFT” începe să obţină contracte de 1,6 milioane de euro din bani publici la nivel central- cu companii din subordinea ministerului Economiei şi Comerţului, condus de cel care avea să-i devină ulterior naş de cununie, Codruţ Şereş, cu Autoritatea Electorală Permanentă, cu APIA- contract de peste 21 de milioane de euro.

Dar semnarea colaborării cu SRI din 2004 îi deschide lui Sebastian Ghiţă, în perioada 2005-2007, poarta obţinerii contractelor din bani publici în întreaga zonă a sistemului de siguranţă naţională, mai întâi cu MApN. Aşa se face că, în 2005, ASESOFT INTERNATIONAL, firma mamă a „Grupului ASESOFT”, deţinută de Ghiţă şi familia sa, câştigă un prim contract cu UM 01575- Ministerul Apărării Naţionale (foto dreapta), Ghiţă furnizând MApN „părţi şi accesorii pentru calculatoare”. Potrivit chiar declaraţiilor date sub semnătură de Sebastian Ghiţă, Petre Ghiţă, tatăl lui Sebastian Ghiţă, fusese cadru al Armatei în timp ce Mircea Cosma, părintele său politic spiritual, este colonel al Armatei iar George Maior era atunci, fost secretar de stat al Departamentului pentru Integrare Euroatlantică şi Politică de Apărare din MApN, senator PSD şi preşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională al Senatului României.

În 2007, după numirea lui George Maior în fruntea SRI, după ce Maior a devenit naş de cununie al lui Victor Ponta, şi în timpul unei lupte teribile pentru controlul SRI, suprapusă peste suspendarea din Mai 2007, principala structură de informaţii a României ar fi încheiat pe bani publici şi un alt prim contract cu o firmă a “Grupului ASESOFT” deţinută la acea vreme de Sebastian Ghiţă.

După încheierea acestui contract, potrivit altor surse, Sebastian Ghiţă, alături de directorul SRI, George Maior dar şi de alte persoane, s-ar fi deplasat în SUA, la invitaţia administraţiei republicane americane, George Maior, director al SRI având, printre altele, întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor de siguranţă naţională din SUA.

După vizita în SUA, potrivit unor surse, George Maior, Sebastian Ghiţă şi alte persoane s-ar fi oprit în Mexic, în renumita staţiune de lux Acapulco, unde ar fi petrecut câteva zile pe coasta Pacificului. Surse susţin că respectiva călătorie în SUA şi Acapulco, Mexic ar fi fost suportată de Sebastian Ghiţă, prin una dintre firmele grupului Asesoft iar costurile ar fi dorit să le deconteze ulterior chiar din bugetul public al SRI. După revenirea în ţară, având în vedere că mai multe persoane, inclusiv din SRI, ar fi cunoscut faptul că SRI încheiase un prim contract cu una dintre firmele “Grupului ASESOFT” iar după încheierea contractului Sebastian Ghiţă cu reprezentanţi ai SRI s-ar fi deplasat în SUA şi Mexic, costurile deplasării fiind suportate de ultimul, SRI ar fi anulat licitaţia şi contractul iniţial încheiat cu firma “Grupului ASESOFT” de teama unui scandal public şi a unui potenţial denunţ la DNA.

Surse din Justiţie au confirmat că în 2007 au existat discuţii privind un potenţial denunţ la DNA pe numele conducerii SRI, că potenţialul denunţător, martor la acea vreme într-un alt dosar DNA care viza alţi reprezentanţi SRI, ar fi dorit într-adevăr să reclame în faţa magistraţilor un contract, deplasări ale conducerii SRI şi costuri în legătură cu Sebastian Ghiţă, dar denunţul nu s-a mai materializat, bănuindu-se că taberele din SRI, aflate atunci în conflict se şicanau şi ameninţau dar adversarii echipei G.Maior- F.Coldea îl identificaseră deja pe Sebastian Ghiţă ca pe o vulnerabilitate. Deşi mai multe surse au confirmat “incidentele” de atunci, fostul director al SRI, George Maior a infirmat informaţia potrivit căreia în 2007 ar fi călătorit în SUA şi Mexic cu Sebastian Ghiţă.

O evaluare a anului 2010, arăta că, în 2009, „Grupul ASESOFT” avea deja o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro, iar contractele lui Sebastian Ghiţă din bani publici ajunseseră la 55 de milioane de euro, Sebastian Ghiţă finanţând de-a lungul timpului PSD, PNL iar în Mai 2009, sponsorizează PDL, în alegerile pentru Parlamentul European, prin ASESOFT şi TEAMNET INTERNATIONAL cu 135.000 de lei. Ulterior, din Iunie 2009 până în Martie 2010, „Grupul ASESOFT” primeşte contracte din bani publici de 9,15 milioane euro de la Ministerul de Finanţe, 4,5 milioane de euro de la Jandarmerie38,8 milioane de euro de la Ministerul Administraţiei şi Internelor.

2010, Februarie: Sebastian Ghiţă cu Florian Coldea în vacanţă în Seychelles pe banii ASESOFT INTERNATIONAL, firma familiei Ghiţă

2010, Iulie: După vacanţă, ASESOFT INTERNATIONAL, firma familiei Ghiţă furnizează echipamente hardware, audio video, servere, computere, dispozitive de stocare, de citire şi echipamente de reţea pentru SRI

În răspunsul din 2014, SRI sub conducerea echipei Maior- Coldea recunoaşte că în 2010, la 3 ani de la primul contract, instituţia condusă de George Maior a mai atribuit şi un al doilea contract, prin procedura licitaţiei deschise şi având acelaşi obiect- furnizarea de produse, aceleiaşi firme a familiei Ghiţă- ASESOFT INTERNATIONAL SA.

2010- anul atribuirii contractului de către SRI firmei familiei lui Sebastian Ghiţă coincide cu anul în care a avut loc vacanţa exotică pe care familia Ghiţă şi-a petrecut-o cu familia prim adjunctului SRI, Florian Coldea, în Seychelles, la Hilton Seychelles Nord Resort, unde ar fi stat 10 zile. Informaţia privind vacanţa din Februarie 2010 a familiilor Ghiţă şi Coldea, de după alegerile prezidenţiale din 2009, a fost confirmată în Ianuarie 2017 în urma audierilor directorului SRI, Eduard Hellvig la comisia de control asupra SRI, iar plata vacanţei, potrivit dezvăluirilor lui Ghiţă, a fost făcută chiar de firma deţinută la acea vreme de familia Ghiţă, respectiv SC ASESOFT INTERNATIONAL SA şi nu a putut fi justificată prin chitanţe valide de familia Coldea.

Datele din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice/ SEAP arată că la 5 luni după vacanţă, pe 22 Iulie 2010, firma ASESOFT INTERNATIONAL a câştigat un contract cu UM 0296, DIRECŢIA DE COMUNICAŢII ŞI TEHOLOGIA INFORMAŢIEI DIN SRI pentru furnizarea de echipamente hardware şi audio video. Contractul a fost în valoare de 62.709 euro iar firma familiei lui Ghiţă a trebuit să livreze SRI servere, computere personale, portabile, dispozitive de stocare şi citire şi echipamente de reţea. Contractul nu a putut fi subcontractat.

Şi la data atribuirii celui de-al doilea contract din bani publici de către SRI, ASESOFT INTERNATIONAL era deţinută de Sebastian Ghiţă cu 99,5%, de mama lui Sebastian Ghiţă, Maria Ghiţă, de tatăl lui Sebastian Ghiţă, Petre Ghiţă fiecare cu câte 0,11% şi de fratele lui Sebastian Ghiţă, Alexandru Ghiţă, cu 0,28%. Din Ianuarie 2008, SC ASESOFT INTERNATIONAL a fost administrată de cumnatul lui Sebastian Ghiţă, Cristian Anastasescu, care era administrator executiv şi de Alexandru Iaconescu şi Adrian Sorin Chirilă, membri şi administratori neexecutivi, activitatea principală fiind realizarea softurilor la comandă.

După ce primeşte 1,22 milioane de euro din bani publici de la SRI, ASESOFT INTERNATIONAL plăteşte şi vacanţa familiilor Ghiţă, Maior şi Coldea la Disneyland în 2014

Sebastian Ghiţă, 16 Ianuarie 2017: “M-a rugat să-l ajut şi să-i dau documente despre vacanţele petrecute împreună cu mineSigur că eu l-am ajutat cu banii pentru vacanţe şi nu am văzut acest lucru ca pe ceva rău sau anormal, în mod evident, eu plătind multe dintre acele cheltuieli. Documentele erau la mine. (..)El s-a dus la comisia SRI şi se duce şi acum cu acele documente. Vestea proastă este că nu am putut să-i fac rost de documente de acum doi sau patru ani şi atunci, din păcate, este foarte uşor de dovedit, prin verificarea în contabilitatea acelor firme. Documentele pe care le-a prezentat Coldea sunt false pentru că acele facturi nu au fost înregistrate niciodată la Ministerul de Finanţe (…) I-am spus lui Florian Coldea ca nu se mai pot face toate documentele cu doi – patru – şase ani în urmă, şi mi-a spus să i le dau aşa că se descurcă dânsul. I le-am dat şi, din păcate, acele documente nu îi vor fi utile la comisia SRI. Şi mai bine spune adevărul şi încearcă să ajute la aflarea lucrurilor întâmplate în aceşti ultimi zece ani decât să vină cu documente false în faţa colegilor săi. (…) În 2014 – la început, dacă nu mă însel – a existat o vacanţă la Disneyland. Şi n-am făcut hârtiile şi documentele atunci (…) iar banii pentru acea vacanţă de la Disneyland au venit de la Asesoft  (foto dreapta şi stânga jos). Acestea sunt hârtiile înregistrate în contabilităţile firmelor, iar hârtiile, facturile şi chitanţele pe care le are domnul Coldea şi pe care le-a prezentat SRI-ului sunt nişte documente care erau menite să-l ajute pe dânsul la Comisia de control, nu sunt nişte documente reale, şi de aceea nu-l pot ajuta absolut deloc acum”.

Florian Coldea, 18 Ianuarie 2017, după demiterea din fruntea SRI şi trecerea sa în rezervă: „De-a lungul întregii mele cariere, am fost un consecvent promotor al legii, al valorilor care ne definesc activitatea. (…) Am prezentat toate documentele necesare şi martorii relevanţi, am răspuns complet tuturor întrebărilor, m-am supus tuturor verificărilor. Rezultatele anchetei au indicat, fără echivoc, faptul că am respectat legea şi normele deontologice specifice. (…) Îmi rezerv dreptul de a oferi răspunsuri şi clarificări adecvate, precum şi elemente factuale relevante, dincolo de aceste aspecte şi multe altele, la un moment dat. (…) Am solicitat Directorului instituţiei eliberarea mea din funcţia de prim- adjunct„.

Contractantul şi sponsorul SRI, inculpat penal şi insolvent, cu datorii de 26 de milioane de euro, interzis de la lichidare sau dizolvare

De-a lungul timpului, ASESOFT INTERNATIONAL SA (foto dreapta- sediul central al „Grupului ASESOFT”)a avut zeci de contracte cu instituţiile de stat şi peste 500 de contracte atribuite prin încredinţări directe. Potrivit unui raport prezentat public de ministerul Fondurilor Europene, ASESOFT INTERNATIONAL a fost în perioada 2010-2015 contractoare în cadrul finanţărilor în contracte în valoare de 19,9 milioane de euro şi a avut finanţări din fonduri UE de 550 de mii de euro. Datele Ministerului de Finanţe arată că societatea a avut în timp între 95 şi 80 de angajaţi, o cifră de afaceri netă ce a ajuns în 2013 la 35 de milioane de euro iar din 2014 a intrat pe pierdere. În jurul ASESOFT INTERNAŢIONAL, Sebastian Ghiţă direct sau ulterior prin interpuşi a creat alte 9 entităţi: ASESOFT COM SA, ASESOFT DISTRIBUTION SA, ASESOFT NET SRL, ASESOFT SMART SRL, ASESOFT SERVICES SRL, ASESOFT TECHNOLOGIES SRL, ASESOFT WEB SRL, ASESOFT WORLD WIDE SRL, Asociatia Sportivă Basket Club ASESOFT.

Menţionată în speţe penale în care a fost dispusă măsura arestării preventive pentru Sebastian Ghiţă, SC ASESOFT INTERNATIONAL îi are în prezent ca acţionari pe offshoreul cipriot MINASEE HOLDINGS LTD cu 99,4%, controlat în trecut de Sebastian Ghiţă şi pe cumnatul lui Sebastian Ghiţă, Cristian Anastasescu cu 0,57% care este şi administrator special. Din 21 Aprilie 2016, administratorul judiciar al firmei este CITR Filila Bucureşti SPRL, fosta casă de insolvenţă Transilvania iar creanţele admise împotriva SC ASESOFT INTERNATIONAL SRL au ajuns la 26 de milioane de euro. Pe 13 Aprilie 2017, la cererea procurorilor DNA Ploieşti, judecătorii Curţii de Apel Ploieşti au dispus interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau de lichidare a firmei inculpate în dosarele lui Ghiţă.

  • 2007 ŞI 2010: ASESOFT SMART, ALTE DOUĂ CONTRACTE DIN BANI PUBLICI CU SRI. AL DOILEA CONTRACT, LA O LUNĂ DUPĂ VACANŢA DIN SEYCHELLES

Sebastian Ghiţă furnizează camere video, echipamente audio, mixere, distribuitoare, sisteme de sonorizare, pupitre de mixaj în studio, înregistratoare digitale, boxe şi amplificatoare de putere şi de audiofrecvenţă, microfoane şi componente pentru interceptări pentru SRI

O a doua firmă a “Grupului Asesoft” care a avut contracte din bani publici cu Serviciul Român de Informaţii este societatea ASESOFT SMART SRL. Potrivit răspunsului oficial al SRI din 2017, ASESOFT SMART SRL a avut contracte pe bani publici cu SRI în valoare totală de 30.694,02 lei. Adică de 6820 de euro. Sistemul Electronic de Achiziţii Publice/ SEAP arată că SRI a avut două contracte de-a lungul timpului cu ASESOFT SMART SRL.

Primul a fost atribuit pe 14 Mai 2007, după ce George Maior a devenit director SRI iar generalul Dumitru Zamfir era director tehnic al SRI, către ASESOFT SMART iar societatea a furnizat camere video cu circuit închis pentru Institutul pentru Tehnologii Avansate- SRI în valoare de 19.267 ron fără tvaÎn 2007, ASESOFT SMART SRL era înfiinţată deja de 4 ani, se ocupa cu comerţul componentelor şi echipamentelor electronice şi de telecomunicaţii şi era deţinută cu 80% de Sebastian Ghiţă, de finul său, Ciprian Ghioc cu 10% şi de Mihail Alexandru Sofian tot cu 10%. Cu doi ani înainte de atribuirea contractului, în Martie 2005, firma lui Sebastian Ghiţă încheiase un contract pentru înfiinţarea unui punct de lucru în sectorul 2, Bucureşti cu Vasile Ghiţă.

Un al doilea contract de la SRI pentru firma ASESOFT SMART SRL a fost atribuit pe 19 Martie 2010, la o lună după vacanţa familiei Ghiţă cu familia Coldea în insulele Seychelles. Datele SEAP arată că ASESOFT SMART SRL a furnizat UM 0894 Bucureşti/ Unitatea SRI care se ocupă cu interceptările, echipamente audio, mixere, microfoane, distribuitoare, sisteme de sonorizare, pupitre de mixaj în studio, întregistrator digital, boxe şi amplificatoare de putere şi de audiofrecvenţă de 7260 ron fără tva.

Şi în Martie 2010, la data semnării celui de-al doilea contract din bani publici cu SRI, Sebastian Ghiţă controla societatea ASESOFT SMART SRL deţinând 51% din acţiuni, restul acţionarilor fiind finul său, Ciprian Ghioc, Mihail Sofian şi Frusina Tudorancea, firma având la acea data o cifră  de afaceri anuală de peste 10 milioane de lei. În prezent, firma este deţinută doar de ploieşteanul Mihail Alexandru Sofian care este şi administrator şi a fost asociat al lui Ghiţă şi în alte societăţi.

Indicatorii declaraţi la Ministerul de Finanţe arată că ASESOFT SMART a avut de-a lungul timpului maximum 2 angajaţi, dar a avut o cifră de afaceri netă ce a ajuns şi la 831 mii de euro iar ultimul profit net declarat a fost de 27 de mii de euro. În perioada 2010-2014, Asesoft Smart a facturat către unităţi bugetare 71.892 de euro şi a beneficiat de numeroase contracte cu statul din bani publici. Potrivit unui raport prezentat public de ministerul Fondurilor Europene, ASESOFT SMART a fost în perioada 2010-2015 contractoare în cadrul finanţărilor în contracte în valoare de 52 de mii de euro.

  • 2011-2012: DUPĂ CE ÎNCUVIINŢEAZĂ CONTRACTELE DIN BANI PUBLICI ALE SRI CU “GRUPUL ASESOFT”, DIRECTORUL ADJUNCT TEHNIC ŞI CONDAMNAT AL SRI INTRĂ DIRECT ÎN AFACERI CU “GRUPUL ASESOFT”, ŞI SE ASOCIAZĂ ÎN 2 FIRME CU SOCIETĂŢI CONTROLATE DE SEBASTIAN GHIŢĂ

Generalul de informaţii cu patru stele, Dumitru Zamfir ( foto dreapta), unul dintre directorii SRI care au admis în 2007 primele contracte de furnizare de produse şi echipamente de la firmele “Grupului ASESOFT” ale lui Sebastian Ghiţă către SRI, a fost director adjunct pe parte tehnică al SRI din 1997 şi până în 2008, după numirea lui George Maior la conducerea serviciului de informaţii.

În 27 Iunie 2008, după schimbarea sa din fruntea SRI,  la doar 6 luni, Dumitru Zamfir a fost trimis în judecată de DNA, alături de Ionel Marin, fost director operativ al SRI, şi de Gioni Popescu, director adjunct al SRI, pentru fapte de corupţie. Specific, Dumitru Zamfir a fost trimis în judecată în decembrie 2008 de către procurori pentru înşelăciune, fals în declaraţii şi de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în legătură cu achiziţia subevaluată a unui apartament de la SRI într-o zonă rezidenţială. După 4 ani, pe 13 Februarie 2012, completul de 5 judecători ai ÎCCJ, în condamnă definitiv pe fostul adjunct al SRI, Dumitru Zamfir la un an de închisoare cu suspendare cu un termen de încercare de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii şi dispune ca inclusiv contractul de închiriere şi de vânzare cumpărare pentru aparatamentul luat de Zamfir de la SRI să fie anulat.

Cu o săptămână înainte de conamndarea sa definitivă, generalul Zamfir, care până în 2008 la plecarea din SRI din poziţia de director tehnic încuviinţase inclusiv contractele SRI pe bani publici cu firmele “Grupului ASESOFT”, preia de la interpuşii săi firma SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL.

Astfel că încă de pe 6 Decembrie 2012 ( foto stânga), cu 5 zile înainte de condamnarea de la ÎCCJ, şi cu doar 3 zile înainte de alegerile parlamentare care l-au propulsat pe Sebastian Ghiţă deputat şi iniţial secretar al comisiei parlamentare de control asupra SRI, fostul director tehnic al SRI, Dumitru Zamfir devine asociat şi acţionar cu 90% al SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL ce avea ca obiect de activitate serviciile de tehnologie a informaţiei şi serviciile de consultanţă pe această temă.

Cu un an înainte, pe 12 Septembrie 2011 ( foto dreapta), firma fostului director adjunct tehnic al SRI, SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL, care era deţinută prin intepuşi şi care ulterior a fost preluată de el în 2012, se asociase deja cu alte două entităţi ale „Grupului ASESOFT”, SC 2K TELECOM SRL şi SC TEAMNET INTERNATIONAL SRL, firma contractoare a SRI şi formează una nouă: SC PENTA GROUP TSM SRL. Activitatea principală a PENTA GROUP TSM SRL este portalurile web, prelucrarea datelor şi administrarea paginilor.

Iar la trei luni după prima asociere cu „Grupul ASESOFT” al lui Sebastian Ghiţă, pe 14 Decembrie 2011, firma lui Zamfir s-a asociat în afaceri chiar cu SC TEAMNET INTERNATIONAL SA, care avea contracte cu SRI, şi formează o nouă firmă: LOGICAL INTEGRATED SYSTEMS SRL. În LOGICAL INTEGRATED SYSTEMS SRL, Teamnet deţinea 90% iar Zamfir restul iar societatea se ocupă de acelaşi lucru: servicii în tehnologia informaţiei şi softuri la comandă. Aceasta avea să fie a doua asociere a firmei controlate de fostul director adjunct al SRI cu “Grupul ASESOFT” coordonat de Sebastian Ghiţă.

În aceeaşi zi de 14 Decembrie 2011, un alt interpus al generalului Zamfir se asociază tot cu TEAMNET INTERNATIONAL şi formează o a treia societate- MEDICAL SYSTEMS & SERVICES INTERNATIONAL SRL, cu activitate de servicii tot în tehnologia informaţiei şi de realizare a softurilor la comandă.

Deşi de-a lungul timpului, firma fostului director adjunct tehnic al SRI, SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL a avut maximum 7 salariaţi, o cifră netă maximă de afaceri atinsă în 2012 de 543 de mii de euro şi un profit maximum de 316 mii de euro, indicatorii declaraţi la ministerul de Finanţe arată că celelalte două firme pe care şi le-a făcut cu părţi din Grupul ASESOFT coordonat de Sebastian Ghiţă nu prea au avut activitate. SC LOGICAL INTEGRATED SYSTEM a avut maximum 1 salariat iar în 2014 a avut o cifră de afaceri de 1,43 milioane de euro şi un profit de 2430 de euro, iar SC PENTA GROUP TSM a avut constant 0 salariaţi declaraţi, o cifră de afaceri netă maximă în 2011 de 8888 euri şi un profit de 5091 euro.

Neprofitabilă cel puţin la nivelul documentelor oficiale, pe 1 Iulie 2014, în an prezidenţial, fostul adjunct al SRI suspendă activitatea societăţii sale până în 2017.

După alegerile prezidenţiale din Decembrie 2014, în care Victor Ponta, prietenul partenerului său de afaceri, Sebastian Ghiţă, pierde cursa electorală, în Aprilie 2015, SC PENTA GROUP TSM SRL în care Zamfir (foto stânga) era asociat cu Ghiţă- 2K TELECOM şi TEAMNET INTERNATIONAL SA – se dizolvă şi intră în lichidare.

La aceeaşi dată, 29 Aprilie 2015, şi cealaltă firmă în care Dumitru Zamfir era asociat cu entităţile controlate de Sebastian Ghiţă- SC TEAMNET INTERNATIONAL, INVEST GUIDANCE SRL, ILOGIC SMART INVERST SRL, TNO STOCK INVEST SRL- respectiv firma SC LOGICAL INTEGRATED SYSTEMS se lichidează, dizolvă şi radiază.

Iar în Iulie 2015, Dumitru Zamfir alături de asociatul său, Viorel Soare, dizolvă şi lichidează firma comună- SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL, Dumitru Zamfir rămânând totuşi în afaceri prin alţi interpuşi. Vecin pe Mircea Eliade cu vila de protocol a SRI, K2, Dumitru Zamfir a avut o relaţie apropiată cu Sebastian Ghiţă pe care în ciuda actelor publice şi oficiale, Sebastian Ghiţă nu a recunoscut-o niciodată.

Sebastian Ghiţă: “Nu sunt asociat cu firma lui Dumitru Zamfir. Habar nu am. Nici nu ştiu”, 27.09.2016

  • 2012: SEBASTIAN GHIŢĂ, VACANŢĂ ÎN FAMILIE CU CUMNATUL SĂU, MAIOR ŞI COLDEA ÎN TOSCANA, LA LOCANDA DELL’AMOROSA
  • 2012-2013: CONTRACTE CLASIFICATE DE FURNIZARE „PENTRU PROTEJAREA UNOR INTERESE NAŢIONALE” DE 1,97 MILIOANE DE EURODIN BANI PUBLICIOFERITE DE SRI CĂTRE TEAMNET INTERNATIONAL

Între 10 şi 14 Octombrie 2012, după referendumul de suspendare al preşedintelui şi după ce pe 21 August 2012 CCR invalidează referendumul, directorul SRI, George Maior, prim adjunctul SRI, Florian Coldea, soţia sa, cumnaţii lui Sebastian Ghiţă, Cristian Anastasescu, administrator ASESOFT INTERNAŢIONAL şi deţinător al MINASEE HOLDING LTD Cipru şi Adina Anastasescu, soţii Ghiţă, Sebastian şi Mădălina Ghiţă şi alte persoane îşi petrec câteva zile de concediu în Toscana, Italia, în luxoasa Vilă Locanda dell’Amorosa ( foto dreapta). Este momentul când şefii SRI îl sfătuiesc pe Sebastian Ghiţă să intre oficial în politică şi să devină parlamentar. Două luni mai târziu, în 9 Decembrie 2012, Sebastian Ghiţă- contractant din bani publici al SRI, prieten şi sponsor al şefilor SRI- devine deputat USL de Prahova şi secretar al comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI.

Sebastian Ghiţă: „ASESOFT reprezintă astăzi cea mai mare şi mai influentă structură de afaceri din IT-ul din România”, 7 Octombrie 2012

În acelaşi an, 2012, şi ulterior în 2013, Serviciul Român de Informaţii, condus de George Maior şi Florian Coldea, oferă alte contracte de milioane de euro din bani publici firmelor controlate de Sebastian Ghiţă. Două răspunsuri oficiale ale SRI, în baza legii 544/2001, arată că printr-o procedură concurenţială clasificată, deci nepublică şi netransparentă, INSTITUTUL DE TEHNOLOGII AVANSATE/ SRI încheie un contract cu SC TEAMNET INTERNATIONAL SA. Contractul de furnizare al SC TEAMNET INTERNATIONAL SA către SRI s-a întins pe doi ani, până în 2013, şi a fost în valoare de 8.680.000 lei. Adică 1.972.727,27 de euro din bani publici.

Atribuirea contractului din bani publici de 1,97 milioane de euro pe 2 ani calendaristici- 2012 şi 2013- de către SRI pentru SC TEAMNET INTERNATIONAL s-a făcut, aşa cum susţine chiar SRI, în răspunsul din 2014, „cu aplicarea art.12 lit. b) din OUG nr.34/2006 cu modificările şi completările ulterioare”. Numai că ordonanţa 34/2006 privind privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii din 15 Mai 2006 stabileşte la art. 12 litera b chiar excepţiile de la aplicareAstfel, contractul de 1,97 milioane de euro de la SRI/ INSTITUTUL DE TEHNOLOGII AVANSATE către TEAMNET INTERNATIONAL a fost atribuit de SRI prin excepţie de la aplicarea preverilor OUG nr.34/2006 pentru că, potrivit art.12 litera b, „îndeplinirea contractului necesită impunerea unor măsuri speciale de siguranţă, pentru protejarea unor interese naţionale, potrivit prevederilor legale în vigoare„.

După întoarcerea din Toscana, unde familia lui Sebastian Ghiţă şi familia cumnatului său, Cristian Anastasescu ( foto stânga) îşi petrecuseră vacanţa cu şefii SRI, în Noiembrie 2012, Bogdan Padiu, colegul de liceu al lui Sebastian Ghiţă este numit oficial director general al TEAMNET INTERNATIONAL SA. În momentul acordării contractului clasificat de aproape 2 milioane de euro de către SRI, TEAMNET INTERNATIONAL SA, înfiinţată şi deţinută din 2001 de către Sebastian Ghiţă, îşi schimbase acţionarii cu persoane interpuse. Astfel, 49,91% era deţinut de offshoreul FINTECH INVESTMENT LTD, înregistrat în UK, deţinut de KEITHA INTERNATIONAL Belize, controlat de Sebastian Ghiţă şi reprezentat de Bogdan Padiu, de Bogdan Padiu cu 15,81%, restul acţionarilor fiind Mihai Stan, Ovidiu Traşcu, Bogdan Nedelcu ( foto dreapta jos), Lucian Nănău, Florin Hoinărescu, Daniel Tătaru, Marius Trancă, Diana Vasile, Roxana Avramescu, Mihaela Jugănaru, Marina Ana Doană, Roxana Albu, Marius Popa, Nicolae Cucoşel, Florin Stalea, Mihai Dincă şi Leana Durdun.

Sebastian Ghiţă: „Nu ştiu despre tranzacţiile dintre INSTITUTUL DE TEHNOLOGII AVANSATE/ SRI şi TEAMNET INTERNATIONAL”, 12 Iunie 2014

În 2012, anul încheierii contractului cu SRI, TEAMNET INTERNATIONAL SA avea 263 de angajaţi, o cifră de afaceri netă de 52,3 milioane de euro şi un profit de 3,5 milioane de euro. În 2014, după contractele cu SRI, firma controlată de Sebastian Ghiţă avea să ajungă la o cifră de afaceri netă de 75,1 milioane de euro.

 Şi tot atunci, TEAMNET INTERNATIONAL SA ajungea un jucător important şi în industria de apărare a României, nu numai în zona siguranţei naţionale. Aşa se face că UM 01895 Capu Midia/ Ministerul Apărării Naţionale acorda firmei TEAMNET INTERNATIONAL SA un acord cadru de 1 milion de euro din bani publici pentru “furnizarea de dispozitive necesare echipării avioanelor- cartuş fumigen, cartuş iluminare, camere video- şi servicii de dirijare avion ţintă pentru executarea tragerilor cu sisteme sol- aer în Tabăra de Instrucţie şi Poligonul de Trageri Sol- Aer Capu Midia”.

În prezent, TEAMNET INTERNATIONAL SA, campioană a contractelor cu statul din bani publici, este deţinută de offshoreul cipriot  PST Investment Limited cu 5%, de Fintech Investment LTD offshoreul britanic reprezentat de Padiu cu 30,83%, de TNI Stock Invest SRL reprezentată de Mihail Stan cu 2,59%,Total Pax SRLreprezentată de Vladimir Bârzan cu 1,5%, UP Stars SRL reprezentată de Costache Conachi cu 1,44%, Invest Guidance SRL, reprezentată de Roxana Dumitrescu cu 1,86%, IFC din Washington cu 16,18%, Black Sea Trade Developement Bank din Grecia cu 8,33%, Bogdan Nedelcu (foto dreapta sus )cu 6,43%, Ovidiu Traşcu cu 6,43%, Bogdan Padiu cu 11,84%, Mihai Stan cu 1,29%, Nicolae Cucoşel cu 0,13%, Marius Popa cu 0,13%, Roxana Albu cu 0,13%, Ana Maria Doană cu 0,12%, Mihaela Jugănaru cu 0,88%, Roxana Avramescu cu 0,36%, Diana Vasile cu 0,18%, Daniel Tătaru cu 0,2%, Nanau Lucian cu 1,47%, Florin Hoinăescu cu 1,44%, Virgil Maxim cu 0,13%, Adrian Toşca cu 0,13%, Viorica Gorjan cu 0,12%, Mihai Diaconescu cu 0,12%, Meri Dimulescu cu 0,73%.

5 % din TEAMNET INTERNATIONAL a fost vândut chiar pe 19 Decembrie 2016 în ziua dispariţiei lui Sebastian Ghiţă către offshoreul PST Investment Limited din Cipru înregistrat cu 3 zile mai devreme, pe 16 Decembrie, în Limassol Cipru. Societatea anonimă este deţinută de alte două din Cipru- Caelion Management Limited şi Caelion Secretarial Limited, înregistrate pe 15 şi 28 Ianuarie 2016 tot în Cipru.

Împuternicit al firmei este Bogdan Padiu ( foto stânga sus ) şi director general, iar administratori sunt Bogdan Padiu, Mircea Duţescu, Ali Geafer Nadir, Emilian Komartin, Lucian Nanau, Slanislaw Matkiwsky, Alfredo Rivera şi administrator judiciar provizoriu Diana Rădulescu din partea Trust Insolvency SPRL. Teamnet a demarat procedura insolvenţei pe 30 Aprilie 2017 la Tribunalul Prahova, în dosarul 2036 din 2017 aflat pe rolul secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal.

Societatea Teamnet International începe din 2012 să dezvolte alte societăţi paravan, făcând parte din acţionariatele: YMENS TEAMNET SRL, LOGICAL INTEGRATED SYSTEMS SRL alături de fostul cadru SRI, Viorel Soare, TEAMNET ENGIREERING, MEDICAL SYSTEMS & SERVICES INTERNATIONAL, TEAMNET WORLD PROFESSIONAL SERVICES SRL, PENTA GROUP TSM alături de de Alexandru Ghiţă/2K Telecom, SC SECURITY GLOBAL CONSULTING SRL alături de cadrele SRI Ovidiu Soare şi Dumitru Zamfir/ fostul director adjunct al SRI, TEAMNET PROJECT MANAGEMENT SOLUTIONS, TEAMNET SOLUTIONS INTERNATIONAL, TEAMNET BUSINESS, TEAMNET IT OPERATIONS.

Menţionată în dosarele penale în care s-a dispus măsura arestării preventive pentru Sebastian Ghiţă, pe 13 Aprilie 2017, la cererea procurorilor DNA Ploieşti, judecătorii Curţii de Apel Ploieşti au dispus interdicţia iniţierii procedurii de dizolvare sau de lichidare a TEAMNET INTERNATIONAL SA inculpată în dosarele lui Ghiţă.

  • INFRATEL NET, A PATRA FIRMĂ A “GRUPULUI ASESOFT” CONTROLAT DE SEBASTIAN GHIŢĂ, CONTRACT CLASIFICAT DIN BANI PUBLICI DE LA SRI

INFRATEL NET SRL este a patra firmă controlată de Sebastian Ghiţă care a obţinut contracte din bani publici de la Serviciul Român de Informaţii. Înfiinţată în Iulie 2006 de Sebastian Ghiţă ca să acorde consultanţă în domeniul echipamentelor de calcul şi consultanţă şi furnizare de programe, societatea deţinută în proporţie de 80% de Sebastian Ghiţă şi 20% de Romulus Văleanu care era şi administrator, făcea parte din “Grupul ASESOFT”, sediul firmei fiind tot în clădirea Asesoft: str. Mihai Bravu nr.10, Ploieşti.

SRI admite oficial că INFRATEL NET SRL a obţinut în perioada când la conducerea SRI erau George Maior şi Florian Coldea un contract prin “procedură proprie clasificată” de 120.105, 21 lei de la SRI. Adică 26.690 de euro din bani publici.

Începând cu anul 2009, Sebastian Ghiţă îl bagă în firmă şi pe fratele său Alexandru Ghiţă, offshoreul cipriot Northrusia Entreprises LTD, reprezentat prin Sorin Chirilă, vărul soţiei lui Ghiţă, Mădălina Ghiţă, şi împuternicitul pe conturile personale ale lui Sebastian Ghiţă, dar şi compania înregistrată în Marea Britanie Capital Blakroc LTD, reprezentată prin Alexandru Iacobescu.

În 2011, firma INFRATEL NET SRL îşi înfiinţează un punct de lucru pe bulevardul Mircea Eliade nr.18, etaj 7, în apropiere de vila de protocol a SRI, K2, aflată tot pe bulevardul Mircea Eliade, firma prezentându-se ca „intergrator pe piaţa românească de produse de telecomunicaţii şi securitate”.

În Mai 2011, Sebastian Ghiţă iese din firmă şi în timp INFRATEL NET SRL ajunge să fie controlată de interpuşii “Grupului ASESOFT” şi administrată de Ovidiu Văleanu (foto stânga). În prezent, firma Infratel Net SRL este deţinută de Alexandru Cristian Iancovici cu 99,67% şi de Windnet Smart Telecom cu 0,33%, administrator special fiind Iancovici. În Iunie 2016, firma a intrat în insolvenţă iar de atunci administratorul judiciar este Via Isolv SRL.

INFRATEL NET SRL a avut, potrivit indicatorilor declaraţi la Ministerul de Finanţe, maximum 15 angajaţi, dar în 2013 cifra de afaceri netă a firmei a fost de 12,7 milioane de euro şi un profit net de 405.000 de euro. În 2015, INFRATEL NET SRL, parte a  “Grupului ASESOFT” a avut un profit net de 509.000 de euro.

  • SUNSMART INTEGRARE IT, A CINCEA FIRMĂ A “GRUPULUI ASESOFT” CONTROLAT DE SEBASTIAN GHIŢĂ, CONTRACT CLASIFICAT DIN BANI PUBLICI CU SRI

A cincea firmă a “Grupului ASESOFT” căreia Serviciul Român de Informaţii, condus de echipa Maior- Coldea, prietenă a lui Sebastian Ghiţă, i-a acordat contracte din bani publici a fost SUNSMART INTEGRARE IT SRL.

Înfiinţată în 2012 în Ploieşti ca să desfăşoare activităţi de servicii şi consultanţă în tehnologia informaţiei, firma Sunsmart Integrare IT purta iniţial alt nume- Sunsoft Art Serv Consulting SRL şi era deţinută integral de Cristian Săndulescu. De înmatricularea societăţii s-a ocupat avocatul Adrian Anghel, fratele lui Gabriel Anghel/ poreclit “Ceaţă”, cel care deţinea GLAR CONSTRUCT alături de Sebastian Ghiţă.

SRI recunoaşte că şi SUNSMART INTEGRARE IT SRL a obţinut un contract prin “procedură proprie clasificată” de 145.080 de lei cu Serviciul Român de Informaţii. Adică 32.240 de euro din bani publici.

Firma lucrează cu Casa de Avocatură Andrei Nicolescu, Andrei Nicolescu fiind prietenul şi avocatul personal al lui Sebastian Ghiţă, iar din Mai 2016, Cristian Săndulescu, prieten al vărului lui Sebastian Ghiţă, Sorin Chirilă, şi considerat de procurori un interpus al lui Sebastian Ghiţă,  deţine 100% din firmă.

Societatea a avut maximum 16 angajaţi potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, dar în 2013 a avut o cifră netă de afaceri de 14,3 milioane de euro şi un profit net de 714.000 de euro.

SUNSMART INTEGRARE IT SRL apare pe 28 Iulie 2015, în rechizitoriul DNA Ploieşti, prin care au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie Iulian Bădescu şi Sebastian Ghiţă, ca intermediară a mai multor tranzacţii între firmele grupului Asesoft. Un raport prezentat public al ministerului Fondurilor Europene arată că în perioada 2010-2015, SUNSMART INTEGRARE IT SRL a beneficiat de fonduri europene în valoare de 124.000 de euro.

  • Q’NET INTERNATIONAL SRL, A ŞASEA FIRMĂ INVOCATĂ ÎN CIRCUITELE FINANCIARE ALE “GRUPULUI ASESOFT”, CONTRACT CLASIFICAT DE 1 MILION DE EURO DIN BANI PUBLICIDE LA SRI

A şasea firmă căreia SRI i-a acordat contracte din bani publici şi despre care procurorii DNA susţin că face parte din grupul de 53 de societăţi şi 24 de interpuşi controlaţi direct sau indirect de Sebastian Ghiţă este societatea Q’ NET INTERNATIONAL SRLPotrivit răspunsului, Serviciul Român de Informaţii a încheiat cu Q NET INTERNATIONAL SRL contracte de 4.754.574,72 lei, prin “procedură proprie clasificată”. Adică SRI a acordat fimei 1.056.572 euro din bani publici.

Q NET INTERNATIONAL SRL  este o firmă de consultanţă în tehnologia informaţiei, înfiinţată în 2011 şi deţinută de Bramerton Investments Limited, un offshore din Cipru, cu administrator Vladu Corneliu Marius (foto dreapta). Reprezentant al offshoreului cipriot devine în timp Orest Robciuc, numit de presă “tatăl combinaţiilor din domeniul IT”. Presa speculează o apropiere a lui Robciuc de fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu. Firma se înscrisese anul trecut chiar la licitaţiile organizate de DNA.

Q NET INTERNATIONAL SRL apare şi ea pe 28 Iulie 2015, în rechizitoriul DNA Ploieşti, prin care au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie Iulian Bădescu şi Sebastian Ghiţă, ca intermediară a mai multor tranzacţii între firmele grupului Asesoft, ASESOFT INTERNATIONAL SA şi ASESOFT TECHNOLOGIES SRL. Procurorii susţin în rechizitoriu că în cazul societăţii Q NET INTERNATIONAL SRL s-au făcut livrări în sumă de 4,6 milioane de euro fără tva, fiind implicată în circuitele financiare ale “Grupului ASESOFT”.

Beneficiară a multor contracte cu statul, indicatorii Ministerului de Finanţe arată că Q NET INTERNATIONAL SRL a avut maximum de angajaţi în 2013- 87, o cifră de afaceri netă maximă pe care a atins-o tot în 2013- 18,1 milioane de euro şi un profit net maximum pe care l-a atins în 2015- 843 de mii de euro.

  • DNS BIROTICA, A ŞAPTEA FIRMĂ INVOCATĂ ÎN LANŢUL FINANCIAR AL “GRUPULUI ASESOFT”, CONTRACTE DE 000 DE EURO DIN BANI PUBLICIDE LA SRI

A şaptea şi ultima firmă din labirintul de societăţi al “Grupului ASESOFT” despre care SRI recunoaşte oficial că a avut contracte pe bani publici cu instituţia este DNS BIROTICA SRL. Menţionată de către procurori că face parte din gruparea celor 53 de societăţi şi 24 de persoane fizice controlate direct sau prin interpuşi de Sebastian Ghiţă, firma a avut de-a lungul timpului contracte cu SRI de 1.327.276,66 lei. Adică 294.950 de euro.

Unul dintre contracte a fost încheiat pe 14 Agust 2012 cu SRI Bucureşti/ UM 0461 iar SRI a cumpărat de la DNS BIROTICA SRL tonner, cartuşe de cerneală şi panglici pentru imprimante de 80.000 de euro. Având sute de contracte cu majoritatea instituţiilor de stat, la momentul contractului cu SRI, DNS BIROTICA era deţinută cu 60% de Ştefan Dobrin şi 40% de Camelia Dobrin ( foto dreapta).

În prezent, firma este deţinută de Ştefan Dobrin cu 55%, Camelia Dobrin cu 40% şi Vasile Dobrin cu 5%, administrator fiind Ştefan Dobrin. Famila Dobrin a mai controlat/ controlează: DNS BUSINESS INTERNATIONAL SRL, DIRECT DISTRIBUŢIE BIROTICA SRL, DDA BIROTICA OFFICE SRL, EURO TERRA SRL şi ATMAN PROTECTION SRL, ultima fiind o societate de protecţie şi gardă care îşi schimbă obiectele de activitate şi începe să se ocupe şi de comerţul cu amănuntul al echipamentului audio-video, servicii privind sistemele de securizare, centre de intermediere telefonică şi echipamente de comunicaţii.

Indicatorii ministerului de finanţe arată că firma DNS BIROTICA a avut maximum de angajaţi în 2015-33 de salariaţi, iar în 2014 a avut o cifră de afaceri netă de 5,6 milioane de euro şi un profit net de 430 de mii de euro.

  • FIRMELE “GRUPULUI ASESOFT” CĂRORA SRI LE-A DAT CONTRACTE DIN BANI PUBLICI, MENŢIONATE ÎN TREI RAPOARTE OFICIALE PENTRU TRANZACŢII SUSPECTE

Două rapoarte ale Ministerului Finanţelor Publice, din 9 August 2011, către DNA şi Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, şi un al doilea, din 6 Mai 2015, chiar al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, arată că firmele din “Grupul Asesoft” care primiseră de-a lungul timpului contracte din bani publici inclusiv de la Serviciul Român de Informaţii, erau chiar în timpul desfăşurării contractelor suspecte de operaţiuni ilegale.

Prima sesizare din 2011, trimisă la DNA şi la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor menţionează că SC ASESOFT INTERNATIONAL SA, SC TEAMNET INTERNATIONAL şi SC INFRATEL NET SRL nu au respectat prevederile legale cu privire la TVA în cazul avansurilor facturate, “fapt ce a condus la deducerea de către beneficiarii de avansuri facturate a TVA aferentă facturilor în avans în mod netemeinic şi nelegal”, numai în cazul ASESOFT INTERNATIONAL SA, TVA de plată datorată către bugetul de stat fiind diminuată cu suma de 1,6 milioane de euro.

Al doilea raport CXV 897/2015 din 6 Mai 2015 al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor transmis către DNA Ploieşti pe “tranzacţiile financiare suspecte” efectuate de Sebastian Ghiţă, arată că acesta a derulat operaţiuni “care nu au justificare economică plauzibilă”, în analiza amplă fiind invocate din nou firmele din grupul ASESOFT care au avut contracte cu SRI.

Un al treilea raport de constatare preliminar întocmit de DNA la 28 Mai 2015 arată că în perioada 2000-2015, cele 53 de firme identificate în “Grupul ASESOFT”, inclusiv cele 7 care au avut contracte cu SRI, “au organizat un labirint de operaţiuni de încasări şi plăţi în care au intrat sume provenind în cea mai mare parte de la unităţi bugetare şi fonduri publice în valoare de aproape 30 de milioane de euro şi au ieşit sume către persoane fizice şi juridice având sediul în aşa numitele paradisuri fiscale sau care s-au sustras controlului fiscal, controlate de cei 24 de membri ai grupului” indentificaţi de procurori: 3,8 milioane de euro şi 307 mii de dolari.

În perioada 2010-2014, ASESOFT INTERNATIONAL SA ar fi facturat către unităţi bugetare suma de 1 milion de euro, TEAMNET INTERNATIONAL SA suma de 6 milioane de euro, DNS BIROTICA SRL suma de 3,3 milioane de euro iar, în plus, în aceeaşi perioadă, ASESOFT INTERNATIONAL SA şi SC TEAMNET INTERNATIONAL SA ar fi facturat către SIVECO SA, beneficiară a numeroase contracte din fonduri publice, suma de 18,4 milioane de euro.

În cazul TEAMNET INTERNATIONAL, care ar fi încasat de la Ministerul de Finanţe/Trezorerie suma de 8,6 milioane de euro, “analiza mişcărilor înregistrate în conturile soecietăţii a pus în evidenţă circuite financiare anacronice, fără logică economică şi tranzitări de sume din contul unei societăţi către alta. Analiza relevă că sume impresionante de bani doar tranzitează conturile societăţilor care alcătuiesc grupul Teamnet iar circuitele descrise nu sugerează o activitate comercială rezonabilă, specifică unei pieţe ci doar circuite suveică, care aparent nu par a indica vreo activitate ecominică. (…) Modul de derulare a acestor tranzacţii prin conturile societăţilor sugerează că (…) tranzacţiile par a fi mai degrabă rezultatul unui algoritm creat artificial, după care sumele tranzitează aparent haotic, conturile societăţilor. Este posibil ca prin desfăşurarea acestui hăţiş de tranzacţii cei implicaţi să fi urmărit, de fapt, pierderea urmei cel puţin a unei părţi din sumele provenite de la bugetul de stat. Tot în acest scop, este posibil ca cei implicaţi să fi înmatriculat un număr impresionant de societăţi cu denumiri aproape identice care, de cele mai multe ori conţin particular TEAMNET,  prin aceasta fiind posibil ca să se fi urmărit crearea de confuzii şi implicit îngreunarea activităţilor organelor de control/ investigaţie.”

  • ÎN SPEŢELE PENALE ALE LUI SEBASTIAN GHIŢĂ, DNA EVITĂ CONTRACTELE DIN BANI PUBLICI ALE SRI CU “GRUPUL ASESOFT”

În perioada 2015-2017, DNA a deschis 5 dosare penale pe numele lui Sebastian Ghiţă, acuzându-l de 4 infracţiuni de spălare de bani, 4 infracţiuni de trafic de influenţă, constituire de grup infracţional organizat, sprijin de grup infracţional organizat, 3 infracţiuni de dare de mită, instigare la abuz în serviciu, 2 infracţiuni de folosire a informaţiilor ce nu sunt destinate publicităţii, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui automobil fără permis. Deşi unele din cele 5 speţe includ sau invocă operaţiuni financiare derulate prin firmele “Grupului ASESOFT”  care au avut de-a lungul timpului contracte cu SRI, niciunul dintre dosare nu include şi nu investighează şi tranzacţiile cu SRI ale respectivelor firme anchetate de procurori.

În rechizitoriul DNA Ploieşti din 28 Iulie 2015, în care au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu şi Sebastian Ghiţă (cei doi- foto stânga sus), sunt invocate mai multe firme ale „Grupului ASESOFT” care au avut contracte din bani publici inclusiv cu SRI, însă procurorii au investigat numai tranzacţiile financiare suspecte din interiorul grupului Asesoft.

Ultima speţă penală, deschisă de DNA Ploieşti pe 27 Februarie 2017, analizează spre exemplu, activitatea firmelor SC TEAMNET INTERNATIONAL SRL şi ASESOFT INTERNATIONAL SA, în perioada 2007-2016 în care s-au desfăşurat inclusiv contractele pe bani publici acordate de SRI, însă DNA s-a focusat doar pe contractele respectivelor firme cu instituţii publice ca Ministerul Economiei şi Comerţului, SC Transelectrica SA, CNAS, Agenţia Naţională de Casadru şi Publicitate Imobiliară, Spitalul de Urgenţă Ploieşti, CJ Tulcea, CJ Braşov sau Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Cele două firme- SC TEAMNET INTERNATIONAL SRL şi ASESOFT INTERNATIONAL SA- sunt inculpate de procurori pentru săvărşirea infracţiunilor de complicitate la trafic de influenţă în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată, având în prezent sechestru asupra bunurilor imobile până la concurenţa sumelor de 2,9 milioane de euro în cazul ASESOFT INTERNATIONAL şi 5,1 milioane de euro în cazul TEAMNET INTERNATIONAL.

În a 5-a speţă penală în care este deja inculpat, procurorii îl acuză pe Sebastian Ghiţă de 4 infracţiuni de trafic de influenţă, trei infracţiuni de spălare de bani în formă continuată şi constituire de grup infracţional organizat, susţinând că acesta „a primit în perioada 2007-2014, pentru contractele atribuite societăţilor comerciale ASESOFT INTERNATIONAL şi TEAMNET INTERNATIONAL sume de bani cuprinse între 3 milioane de euro şi 10 milioane de euro”.

Sebastian Aurelian Ghiţă, 39 de ani, este trimis în judecată în două dosare de corupţie, este anchetat în alte trei dosare penale, fiind acuzat în total de 19 infracţiuni de corupţie, având la activ două mandate de arestare aprobate de judecători pe teritoriul României şi alte trei cerute în prezent de procurori. După ce s-a sustras 4 luni urmăririi penale şi judecăţii, Sebastian Aurelian Ghiţă a fost capturat pe 13 Aprilie 2017 în Serbia, fiind reţinut şi ulterior arestat, autorităţile sârbe acuzându-l de comiterea altor infracţiuni. În prezent este încarcerat în penitenciarul Okruzni Zatvor din Belgrad, în aşteptarea extrădării în România.(sorinamatei.ro)

 

Actualitate

Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic

Publicat

pe

De

O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice

Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.

Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.

General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.

Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice

Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.

Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.

Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.

De la atacuri evidente la comportamente suspecte

În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.

Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.

Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.

Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă

McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.

„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.

Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.

Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital

În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.

În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.

Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.

Teste imposibile în lumea reală

Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.

Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.

În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.

Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată

Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.

În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.

Citeste in continuare

Actualitate

Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri

Publicat

pe

De

În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.

Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.

În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.

Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem

Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.

O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.

Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă

Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.

De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.

Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.

Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.

Datele trebuie să circule fără întreruperi

Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.

Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.

Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.

Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite

Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.

Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.

Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.

Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.

O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție

Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.

Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.

Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.

Integrarea sistemelor devine esențială

În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.

Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.

Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.

Citeste in continuare

Actualitate

Reforma achizițiilor militare intră într-o etapă decisivă: armata americană are nevoie de arme produse rapid și în volume mari

Publicat

pe

De

Reforma sistemului american de achiziții pentru apărare a devenit una dintre prioritățile majore ale Congresului și administrației de la Washington. Obiectivul este simplificarea procedurilor, reducerea timpului necesar pentru introducerea noilor tehnologii și creșterea capacității industriei de a reface stocurile militare.

Presiunea este însă tot mai mare. Pentru ca baza industrială de apărare să poată răspunde unei creșteri rapide a cererii, sunt necesare măsuri coerente, finanțare predictibilă și o cooperare strânsă între Pentagon, legislativ și companiile din sector.

Războiul viitor nu mai este o ipoteză: el se desfășoară deja

Actualele conflicte demonstrează că transformările decisive de pe câmpul de luptă nu apar într-un scenariu îndepărtat, proiectat pentru anul 2035. Ele sunt deja vizibile în Ucraina, Orientul Mijlociu și în alte zone de confruntare.

Prima schimbare majoră este reprezentată de războiul asimetric. Dronele și sistemele aeriene fără pilot, relativ ieftine, numeroase și tot mai performante, pot provoca pierderi semnificative unor sisteme militare sofisticate și extrem de costisitoare.

Această evoluție modifică fundamental raportul dintre costul atacului și valoarea țintei. Un sistem de înaltă tehnologie, construit cu resurse considerabile, poate fi amenințat de platforme produse rapid și desfășurate în număr mare.

Pentru Statele Unite și aliații săi, concluzia este clară: apărarea trebuie să se adapteze unei realități în care masa, viteza și flexibilitatea contează la fel de mult ca performanța tehnologică.

Războiul invizibil se poartă în spectrul electromagnetic

A doua dimensiune a conflictelor moderne se desfășoară în spectrul electromagnetic. Nu toate atacurile presupun utilizarea forței cinetice sau distrugerea fizică a unei ținte.

Blocarea comunicațiilor, perturbarea radarelor și neutralizarea sistemelor de avertizare timpurie pot paraliza o forță militară înainte ca aceasta să fie lovită direct. Un adversar care împiedică transmiterea ordinelor sau detectarea amenințărilor poate obține un avantaj decisiv fără să utilizeze muniție convențională.

În acest context, capacitatea de a proteja comunicațiile și de a opera într-un mediu electromagnetic contestat devine la fel de importantă precum numărul avioanelor, rachetelor sau vehiculelor disponibile.

Capacitatea de producție devine noua măsură a puterii militare

Un al treilea factor esențial este viteza cu care o țară poate extinde producția și adapta tehnologiile existente.

Experiența Ucrainei a arătat că o forță aflată inițial într-o poziție defavorabilă poate recupera prin inovare, adaptare rapidă și multiplicarea soluțiilor eficiente. Tehnologiile dezvoltate în condiții de război au ajuns ulterior să fie oferite și altor state, într-un ritm pe care puțini l-ar fi anticipat în urmă cu doar câțiva ani.

Pentru industria americană de apărare, lecția este că performanța unui prototip nu este suficientă. Statele Unite trebuie să poată produce echipamentele necesare la viteza și amploarea cerute de operațiunile militare.

În noua eră a conflictelor industrializate, capacitatea de producție nu mai este doar un element de sprijin pentru capabilități. Ea devine, în sine, o capabilitate strategică.

Washingtonul începe să accepte soluții „suficient de bune”

În instituțiile guvernamentale se observă o disponibilitate mai mare pentru aplicarea unor reforme concrete și pentru obținerea rapidă a rezultatelor.

Printre direcțiile urmărite se numără extinderea utilizării mecanismelor de achiziție destinate produselor comerciale, folosirea autorităților de tranzacționare alternativă și valorificarea contractelor deja existente.

Se schimbă și criteriul după care sunt evaluate unele programe. În locul dezvoltării unor sisteme timp de ani de zile, până la obținerea unei soluții perfecte pentru fiecare scenariu posibil, autoritățile sunt mai dispuse să introducă rapid produse funcționale, care pot fi îmbunătățite ulterior.

O primă versiune poate fi livrată forțelor combatante, testată în condiții reale și perfecționată pe baza experienței utilizatorilor. Într-un domeniu în care tehnologia evoluează accelerat, versiunea inițială și cea maturizată după mai multe cicluri de dezvoltare pot fi foarte diferite.

Așteptarea unei soluții ideale poate deveni, în aceste condiții, un obstacol mai mare decât acceptarea unei variante funcționale și îmbunătățirea ei progresivă.

Contractele multianuale, cheia investițiilor industriale

Pentru ca industria să-și extindă producția, are nevoie de stabilitate financiară și de o perspectivă clară asupra cererii viitoare.

Congresul poate sprijini acest obiectiv prin asigurarea unor bugete stabile și previzibile pentru Pentagon. Contractele multianuale sunt considerate una dintre cele mai eficiente soluții, mai ales în cazul produselor cu cicluri lungi de fabricație, precum motoarele de rachete cu combustibil solid și sateliții.

Un acord care oferă vizibilitate asupra cererii pentru cinci, șapte sau chiar zece ani le permite companiilor să investească în fabrici, linii de producție și furnizori specializați.

Efectele s-ar extinde asupra întregului lanț industrial. Întreprinderile mici și mijlocii aflate la trei, patru sau cinci niveluri în aval față de contractorul principal ar putea să-și planifice mai bine investițiile în personal, echipamente și infrastructură.

Fără un semnal de cerere pe termen lung, aceste companii riscă să evite extinderea capacităților de producție, chiar atunci când Pentagonul are nevoie urgentă de ele.

Continuitatea reformei trebuie protejată de schimbările politice

Schimbarea administrațiilor de la Washington ridică întrebarea dacă reformele vor fi menținute sau dacă fiecare nouă echipă va relua procesul de la zero.

Totuși, lecțiile ultimelor conflicte au depășit deja disputele politice de moment. Necesitatea reformării sistemului de achiziții este susținută de reprezentanți ai ambelor partide, care recunosc faptul că Statele Unite trebuie să fie mai bine pregătite decât au fost în conflictele precedente.

Concluziile rezultate din războaiele recente sunt dificil de ignorat. Adversarii se adaptează rapid, folosesc atacuri informatice, operațiuni de război electronic și alte metode care nu presupun consumul de muniție convențională.

În cazul unui conflict cu un adversar de nivel apropiat, armata americană va avea nevoie nu doar de tehnologii avansate, ci și de capacitatea de a le produce, livra și actualiza într-un ritm susținut.

De ce produsele comerciale au pătruns atât de greu în armată

Acceptarea soluțiilor comerciale de către structurile militare a fost mult timp limitată de două preocupări majore.

Prima era legată de rezistența echipamentelor. Un produs proiectat pentru piața civilă era considerat insuficient de robust pentru condițiile de război. Un avion destinat aviației comerciale, de exemplu, este construit pentru siguranță și eficiență în conformitate cu standardele civile, nu pentru cerințele specifice ale unui teatru de operații militar.

Această diferențiere a creat o separare rigidă între produsele comerciale și cele dezvoltate special pentru apărare.

A doua problemă era stabilirea unui preț corect. Autoritățile doreau să vadă date detaliate despre costuri și prețuri pentru a se asigura că nu plătesc prea mult pentru un echipament sau serviciu.

Dezvoltarea instrumentelor de analiză a pieței schimbă însă această situație. Datele comerciale disponibile permit guvernului să compare prețuri, să evalueze ofertele și să determine mai ușor dacă o achiziție se realizează în condiții rezonabile.

Abordarea „comercial mai întâi” capătă greutate

Una dintre direcțiile centrale ale noii strategii de transformare a achizițiilor este acordarea priorității soluțiilor comerciale atunci când acestea pot răspunde cerințelor militare.

Pentru ca această abordare să funcționeze, este necesară și o interpretare mai largă a noțiunii de „produs comercial”. Extinderea definiției ar permite autorităților să utilizeze mai frecvent proceduri simplificate și să introducă mai rapid tehnologii deja disponibile pe piață.

În acest fel, forțele combatante ar putea primi într-un timp mai scurt echipamente care răspund unor nevoi urgente, fără ca fiecare soluție să fie supusă unor procese de dezvoltare îndelungate.

Primele reforme concrete vizează regulile de contabilitate a costurilor

În 2025, au fost formulate mai multe propuneri pentru modificarea sistemului de achiziții. Unul dintre cele mai vizibile progrese privește Standardele de Contabilitate a Costurilor.

Pragul de aplicare a acestor reguli în cadrul legislației privind negocierea contractelor a fost majorat de la 50 la 100 de milioane de dolari. Dublarea pragului reprezintă un indicator important al intenției de a reduce povara administrativă asupra anumitor contractori.

Însă reforma nu va produce efecte complete dacă avantajele sale sunt limitate la o singură categorie de companii.

Două seturi de reguli pot slăbi competiția

Una dintre preocupările industriei este apariția unei diferențe tot mai mari între contractorii „netradiționali” și furnizorii tradiționali ai sectorului de apărare.

Dacă firmele noi sunt scutite de o parte semnificativă a cerințelor și specificațiilor, în timp ce companiile consacrate beneficiază doar de ajustări limitate, competiția poate fi dezechilibrată.

Într-un asemenea sistem, guvernul riscă să nu mai obțină cele mai bune soluții disponibile. Unele companii tradiționale pot fi descurajate să participe la programe noi, deoarece costurile administrative și obligațiile de conformitate rămân mult mai ridicate decât în cazul competitorilor netradiționali.

Consecința poate fi reducerea concurenței și îndepărtarea unor tehnologii dezvoltate de companii cu experiență relevantă în domeniul militar.

Fragmentarea industriei poate accelera migrația talentului

Pe termen lung, existența a două categorii de companii, supuse unor reguli diferite, ar putea afecta și distribuția forței de muncă.

Dacă unui grup i se creează condiții favorabile pentru dezvoltare, iar celuilalt i se oferă doar o relaxare limitată a obligațiilor, specialiștii și investițiile se vor orienta în mod natural către mediul mai avantajos.

O asemenea migrare ar putea afecta capacitatea generală a industriei de apărare, în loc să o consolideze. Reforma trebuie, prin urmare, să reducă barierele inutile pentru întregul ecosistem industrial, nu doar pentru anumite categorii de furnizori.

Reforma are nevoie de viteză, dar și de reguli coerente

Statele Unite încearcă să răspundă unui tip de război în care tehnologia se schimbă rapid, producția trebuie extinsă într-un timp scurt, iar avantajul obținut astăzi poate dispărea în câteva luni.

Pentru a face față acestor provocări, Pentagonul, Congresul și administrația trebuie să asigure trei lucruri esențiale: finanțare predictibilă, proceduri mai rapide și acces echitabil la oportunități pentru întregul sector industrial.

O soluție care ajunge prea târziu pe câmpul de luptă își pierde valoarea, indiferent cât de performantă este. În același timp, un sistem de achiziții care favorizează artificial anumite categorii de companii poate slăbi exact baza industrială de care armata are nevoie pentru a produce rapid și la scară largă.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)

TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...

Exclusiv16 ore ago

Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor

În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...

Exclusiv16 ore ago

Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință

În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...

Exclusiv2 zile ago

Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie

Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...

Exclusiv2 zile ago

Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor

Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...

Exclusiv3 zile ago

Episodul 53 din serialul nostru  „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor

Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul

Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor”  – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...

Exclusiv3 zile ago

Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri

Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...

Exclusiv4 zile ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv4 zile ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Arad descoperă invenția „muștiucului”. Minune administrativă: 30 de bucăți în 30 de minute!

Într-o țară în care lipsurile sunt sport național, IPJ Arad tocmai a bifat o performanță istorică: după ce Sindicatul Europol...

Exclusiv5 zile ago

EPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”

Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, petrecerile pe bani...

Exclusiv5 zile ago

Autospeciala de hârtie: la IPJ Constanța, siguranța rutieră se face cu ITP și RCA, nu cu caroserie și frâne

Autospeciala-minune: dacă are ITP și RCA, e tank de intervenție IPJ Constanța a descoperit, cu ajutorul birocrației iluminate, secretul absolut...

Exclusiv5 zile ago

Grădinița juridică IGPR: toți știu Statutul, nimeni nu-l respectă

„Iexperții” juridici ai IGPR: 15 ani fără audiere, dar știau tot „de la grădiniță” Iexperții lui pește prăjit: „știau” de...

Exclusiv5 zile ago

ORGANIGRAMA CU CHILOȚI” DE LA TCE, RUȘINEA PLOIEȘTIULUI: CUM ÎȘI DĂ NAE COMISIONARU’ SINGUR CONTROL, JUSTIȚIE ȘI AUDIT, CU NEAMURILE LA BUTOANE

Incisiv de Prahova a pus mâna pe o „bombă”: Decizia nr. 12/20.08.2026 a C.A. TCE Ziarul nostru de investigații Incisiv...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv